Banca Nationala a lansat saptamana trecuta campania nationala privind leul "greu". Zarurile sunt aruncate. De la 1 iulie 2005 vor aparea pe piata leii noi, care vor fi reprezentati prin aceleasi bancnote de acum, mai mici ca dimensiune si cu patru zerouri mai putin.
Obiectivul cel mai important al unei banci centrale este increderea in moneda nationala. In Romania inflatia si devalorizarea au alungat aceasta incredere, iar prin aceasta operatiune BNR incearca sa o recastige.
Miscarea BNR are ca tinta inflatia, vrea sa prefateze introducerea euro si priveste chiar mai departe: incearca sa ne arate ca incepe o noua viata (economica) pentru Romania.
Inflatia. De fapt, luand ca reper inflatia, taierea zerourilor nu este un rezultat al stapanirii inflatiei si al inceputului unei noi "ere" monetare, ci invers. Aceasta operatiune este gandita sa aiba drept rezultat scaderea inflatiei, prin efectul sau psihologic.
Economia romaneasca este abia in al patrulea an de dezinflatie liniara, iar puseurile inflationiste din 2004 arata ca inflatia inalta va mai persista.
Experienta tarilor din jur unde s-a efectuat aceasta operatiune nu este suficient de relevanta privind efectele asupra inflatiei. In Rusia a crescut dupa denominare, dar in Polonia a scazut. Cazurile din Bulgaria si Croatia (unde s-a redus drastic) nu pot fi luate in considerare pentru ca acolo a fost vorba si de "legarea" monedei nationale de o valuta straina (adica stabilirea unui curs fix), ceea ce a contribuit decisiv la diminuarea cresterii generalizate a preturilor.
Taierea zerourilor este in sine o operatiune tehnica. Arieratele si resursele risipite in administratie si companiile de stat sunt la fel de mari in PIB fie ca sunt masurate in lei noi, fie in lei vechi. Asa ca politicile dure fata de datornici, privatizarea si restructurarea sunt cele care taie mai mult din inflatie decat taierea zerourilor.
Euro. Moneda unica europeana va fi si in Romania moneda oficiala de schimb mai devreme sau mai tarziu, asa incat denominarea nu poate sa nu fie privita si prin prisma acestui fapt.
Criticii denominarii au subliniat ca principal dezavantaj al acestei operatiuni faptul ca, facandu-se atat de tarziu, nu mai are sens. Daca tot in cativa ani -trei, cinci sau sapte - o sa adoptam euro, ce rost mai are toata aceasta tevatura acum? Banca Nationala a transformat aceasta critica intr-un avantaj afirmand ca, dimpotriva, denominarea nu va fi decat o repetitie generala pentru introducerea euro. Astfel, populatia se va obisnui cu o moneda mai puternica (trecerea de la 4 lei la un euro va fi mai usoara decat cea de la 40.000 lei la un euro), iar dimensiunile noilor bancnote fiind la fel cu cele ale euro, bancomatele nu vor mai trebui schimbate. Dar euro ar putea fi adoptat in Romania mai repede decat prevede multa lume acum. Polonia, Ungaria si Slovacia au ca obiectiv adoptarea monedei unice in 2007-2008, exact cand va intra Romania in UE. Este de presupus ca romanii nu vor mai avea rabdare. Odata ce se vor apropia atat de mult de granite, bancnotele patratoase vor deveni si mai familiare decat sunt acum, iar presiunea pentru adoptarea lor oficiala va creste. Plecarea masiva in strainatate si circulatia romanilor in Europa vor cere transpunerea in lege a ceea ce este in practica.
Dificultatile operationale
Introducerea euro va da batai de cap comerciantilor si bancilor. Trei chestiuni tehnice sunt in discutie: amplasarea in timp a acestei operatiuni - la mijlocul anului (din aceasta cauza vor trebui facute doua serii de bilanturi), taierea a patru zerouri (si nu a trei, cum ar fi fost mai simplu) si circulatia leilor vechi in paralel cu cei noi ( de un an jumatate - considerata a fi prea lunga).
Pentru primele doua discutia este tardiva. Dar trebuie spus ca daca se taiau doar trei zerouri calculele s-ar fi facut mai usor. Dealtfel, aceasta propunere a fost luata in calcul, dar a fost respinsa. Pe undeva se intrevede o dorinta de a ajunge mai repede la capat, sa terminam mai repede tranzitia. Daca vom avea o moneda "normala", vom avea si o economie normala, pare sa spuna aceasta graba. Ceea ce arata ca nu numai populatia este satula de atatia ani de inflatie si dezordine macroeconomica, care se vede in buzunare, ci si autoritatile.
Perioada de circulatie paralela a leilor vechi si noi, in lege de un an si jumatate, probabil ca va fi scurtata, la presiunea bancilor.
Un nou inceput?
Prin introducerea leului nou autoritatile ne propun o "tabula rasa". Punct si de la capat. Asa cum un elev isi promite cand incepe un nou caiet sa-si faca toate temele fara greseli, tot asa taierea zerourilor este dorita sa puncteze intrarea intr-o noua era, cel putin din punct de vedere monetar.
Dar asta numai la suprafata. Apele economiei raman tulburi in adancime. O noua era monetara va incepe mai degraba abia cand Banca Nationala isi va modifica pozitia de debitor net fata de bancile comerciale cu aceea de creditor net. Bancile din Romania plaseaza acum echivalentul in lei a peste 2 miliarde euro la BNR, atrase de dobanda foarte inalta, dubla fata de inflatia asteptata si mereu mai mare cu 3-4% fata de cea oferita de banci pentru depozitele atrase de la populatie.
Pe vremuri, in oboare, geambasii de cai vopseau armasarii pe care voiau sa-i faca sa para mai tineri sau nerecunoscuti de proprietari, in cazul in care erau furati. Taranii ii verificau insa dupa masele. In cazul leului "vopsit", mai bine nu cauti adevarul. Sa te lasi pacalit este cea mai buna solutie. Te iluzionezi si castigi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
