Situaţia pieţei de capital de la Bucureşti şi exerciţiile desimulare pe termen mediu şi lung te obligă în egală măsură să veziatât partea goală, cât şi pe cea plină a paharului, cu toatesemnele de întrebare referitoare la cât de plin ar putea fi paharulbursei noastre.
Abordarea utilitaristă presupune să privim dincolo de"performanţele" istorice. Pesimismul nu ar fi productiv, în aceeaşimăsură însă în care nu ar fi de bun augur nici afişarea unuioptimism nonşalant cu privire la viitorul BVB. O astfel deatitudine ar părea desprinsă flagrant de realitatea ultimilorani.
BVB încape într-un CEZ
Iar realitatea rece a cifrelor este chiar mai dură decât s-araştepta şi mulţi dintre cei familiarizaţi. BVB are o capitalizarede circa 18 miliarde euro (incluzând segmentul Rasdaq şi făcândabstracţie de Erste Group Bank AG), aproximativ cam cât CEZ, ceamai importantă companie din Cehia, o ţară cu jumătate din populaţiaRomâniei. Chiar şi după listarea Proprietatea, BVB a ajuns la olichiditate de referinţă de circa zece milioane de euro pe şedinţă,în timp ce CEZ a generat în ultimele trei luni tranzacţii de peste20 milioane de euro. La fel şi OMV, în timp ce PKO BP şi OTP, celemai reprezentative bănci listate din Polonia şi Ungaria auînregistrat în aceeaşi perioadă o lichiditate medie zilnică decirca 30 milioane euro.
Astfel de comparaţii dezvăluie dezechilibre dramatice care numai apar atât de surprinzătoare dacă analizăm contraperformanţelebursei noastre în privinţa listării unor noi companii importante.Oferta publică iniţială cea mai importantă de la BVB rămâne încăcea a Transgaz cu 64 milioane de euro, aceasta fiind închisă lasfârşitul anului 2007. Ultimii doi ani, 2009 şi 2010, nu au adusnicio ofertă la BVB. Practic, ultimul exerciţiu de listare la bursăa fost realizat de Teraplast în aprilie 2008, acesta fiind totodatăşi cea mai importantă ofertă publică iniţială (IPO) lansată de ocompanie privată la BVB, cu o valoare de 13,4 milioane euro.
Învăţăturile experimentului A&D Pharma laLondra
Puţini conştientizează că de fapt cel mai mare IPO lansat de ocompanie românească aparţine A&D Pharma care s-a listat înoctombrie 2006 la bursa din Londra în urma unei oferte în valoarede 136 milioane euro. Faptul că A&D Pharma a avut o lichiditateşi o vizibilitate extrem de mică la Londra, ceea ce a "încurajat-o"să se delisteze în 2011, este oarecum şi un eşec al comunităţiibrokerilor români care nu au avut puterea de a-i convinge peacţionarii companiei că piaţa de la Bucureşti este locul undecompania lor se va simţi acasă. Şi aceasta nu a fost singuratentativă de cucerire a bursei din Londra. În noiembrie 2007RCS&RDS a anunţat la bursa din Londra că oferta publică delistare a fost amânată din cauza condiţiilor nefavorabile depiaţă.
Până în prezent niciun antreprenor sau fond de private equity nua văzut în BVB o variantă viabilă pentru a-şi vinde afacerea, întremotivele invocate fiind lipsa de adâncime şi lichiditate a pieţeicare nu ar putea să mobilizeze capitaluri importante în cadrul unorastfel de oferte. BVB este practic prinsă într-un cerc vicios.Antreprenorii sau fondurile de private equity spun că nu-şilistează companiile deoarece pe bursă nu sunt prezenţi îndeajuns demulţi investitori reprezentativi astfel încât să le fie oferit unpreţ bun pentru afacerile lor. Pe de altă parte, faptul căinvestitorii financiari străini nu sunt activi în România ţine defaptul că sunt prea puţine companii reprezentative listate, cu altecuvinte bursa este prea mică pentru capitalurile disponibile pentruinvestiţii.
În sfârşit, guvernul atacă cercul vicios
Pe orice piaţă de capital misiunea de a rupe un astfel de cercvicios revine guvernului care prin listarea unor mari companii nuface altceva decât să genereze acea dimensiune şi lichiditatecritică, esenţială pentru dezvoltarea sustenabilă a unei burse. Înacest context, crearea Fondului Proprietatea (PF) şi listarea sa laBVB în ianuarie au fost cel mai bun lucru care se putea întâmplabursei de la Bucureşti. În primul rând, este notabil impactuldirect pe care listarea l-a avut asupra mărimii şi lichidităţiibursei. Însă listarea FP şi marketingul realizat de un manager defond cu reputaţia Franklin Templeton a realizat ceva mult maiimportant. Exerciţiul de imagine a atras atenţia asupra bursei dela Bucureşti şi a creat un context propice pentru ca guvernul săderuleze cu succes programul său de vânzări de pachete la Petrom,Transelectrica şi Transgaz şi mai apoi la Romgaz. Cele patru ofertevor însemna cumulat peste un milliard de euro, ceea ce vareprezenta un test major pentru România şi pentru mica noastrăpiaţă de capital.
Momentul este propice pentru că bursa este într-un ciclu decreştere care durează de circa doi ani, iar cotaţiile actuale alePetrom sunt de două ori peste preţul de privatizare, în timp cecotaţiile Transelectrica şi Transgaz sunt peste preţurile la cares-au derulat ofertele iniţiale. Aşadar, statul nu ar avea niciunmotiv să nu iniţieze aceste exerciţii de vânzare pe bursă încondiţiile actuale de piaţă.
Blamate că au făcut prea puţin pentru piaţa de capital,autorităţilor nu li se vor mai putea reproşa prea multe dupăimplementarea actualului plan de oferte publice. Sub presiunealobby-ului Franklin Templeton, mai devreme sau mai târziu, daroricum nu mai devreme de 2013, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica,în forma actuală sau "deghizate" în campioni energetici, vor ajungede asemenea să se listeze la BVB. Pe lista marilor companii de statcare ar trebui listate mai sunt Aeroporturi Bucureşti şi PoştaRomână. Un regret concret este legat de Romtelecom unde nu esteclar dacă statul şi-a securizat din punctul de vedere legal (princontractul de privatizare) varianta de exit din această afacereprin intermediul unei oferte la BVB.
Dar brokerii, ce fac brokerii ?
Astfel, în mod paradoxal, statul este pe cale să devină unjucător predictibil pe piaţa ofertelor publice de la bursa dinBucureşti. Sunt însă brokerii români şi BVB ca operator de piaţăpregătiţi să valorifice acest moment şi la rândul lor să atragăcompanii private importante şi poveşti antreprenoriale de succes labursă? Aici trebuie din nou să ne aducem aminte de principiulpotrivit căruia a privi partea goală a paharului nu este productiv.Şi să trecem peste faptul că subdezvoltarea pieţei noastre este şio măsură a lipsei de determinare a intermediarilor de serviciifinanciare.
Dacă până la declanşarea crizei financiare bursa din Londra atrezit cel mai mare interes pentru companiile private importantedin România decise să atragă capital de pe bursă, în schimb, înultimul an, tot mai mulţi antreprenori de succes au anunţat căanalizează posibilitatea listării companiilor lor, mulţi vehiculândbursa din Varşovia drept o alegere potrivită. În această categorieintră, spre exemplu, Medlife, al cărui fondator a făcut o astfel dedeclaraţie în 2010. Nu ştim dacă brokerii noştri au început deja săviziteze astfel de antreprenori spre a-i convinge să nu ignorepiaţa de la Bucureşti. Dar dacă în loc de Londra vor urma astfel deexerciţii de listare ale unor mari companii private din România laVarşovia sau Viena, înseamnă că BVB şi investment bankerii localivor rata o ocazie unică de a crea o piaţă de capital autentică laBucureşti.
Şi totuşi se poate...
Există însă speranţe că nu vom vedea un astfel de deznodământ.Gestionarea pragmatică a listării Fondului Proprietatea ce a adusFranklin Templeton în postura de agent de marketing pentru Româniaşi succesul ofertelor publice din 2011 odată cu listareaprincipalelor companii din portofoliul FP, adică Romgaz,Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor ajuta decisiv bursa de laBucureşti să atingă masa critică. În aceste condiţii, BVB şibrokerii locali vor avea toate atuurile pentru a fi convingători înatragerea companiilor româneşti private importante pe piaţalocală.
Faptul că în prima săptămână din aprilie BVB a organizat laLondra primul său road show de prezentare a companiilor româneştişi a pieţei de capital locale este un semn concret că există oparte plină a paharului şi că nu este o iluzie să credem că paharulpoate deveni tot mai plin.
Mihai Căruntu este şef departament Cercetare Piaţa deCapital, BCR
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
