Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, sectoriale şi al concesiunilor a suferit o serie de modificări importante, menite să clarifice anumite prevederi interpretabile şi/sau care au generat dispute în practică. Noutăţile legislative au fost introduse prin recent adoptata Hotărâre de Guvern nr. 336/19.04.2023, care modifică normele metodologice de aplicare ale legislaţiei primare aplicabile celor trei domenii.
În continuare ne propunem abordarea principalelor modificări aduse Normelor metodologice de aplicare ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice („Normele Metodologice”):
- Valoarea contractului. Se introduce obligaţia, pentru autorităţile contractante, de a calcula valoarea estimată a unei achizitii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, cu luarea în considerare a oricăror eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului, prevăzute în mod explicit în documentele achiziţiei. Totodată, cu titlu de noutate, se stabileşte că anunţul de participare/ simplificat trebuie să conţină şi estimarea valorii maxime a acordului-cadru.
- Alegerea tipului de procedură de atribuire. Sunt aduse clarificări privind modalitatea de alegere a procedurii de atribuire de către autorităţile contractante. Astfel, cadrul legislativ devine mai suplu prin modificarea parţială a alin. (2) şi abrogarea în integralitate a alin. (4) al art. 17 din Normele Metodologice, care stabilea maniera de alegere a procedurii de atribuire în funcţie de mai multe considerente, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări sau de servicii al căror obiect vizează realizarea obiectivelor de investiţii publice noi sau a lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, prevederi ce erau de altfel dublate şi în cadrul art. 9 din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice.
Totodată, o altă noutate considerabilă este reprezentată şi de clarificarea adusă cu privire la inaplicabilitatea procedurii de negociere fără publicare prealabilă ca urmare a intervenirii rezilierii, rezoluţiunii, denunţării unilaterală sau a încetării anticipate a contractelor de achiziţie publică aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropean prevăzute la art. 235 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Astfel, Guvernul stabileşte indirect că aceste cauze nu sunt în măsură a întruni condiţiile pentru aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
- Achiziţia de produse cu impact asupra mediului. Prin introducerea unei noi anexe la Normele Metodologice, se definesc categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă (spre exemplu, alimentele, produsele textile, hârtia de copiat, mobilierul, computerele, echipamentele de procesare a imaginii, echipamentele electrice şi electronice utilizate în sectorul asistenţei medicale, precum şi altele asemenea). Pentru achiziţia acestor produse, se va utiliza criteriul „cel mai bun raport calitate-preţ” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, cu o pondere maximă de 40% alocată factorului „preţ”. Va fi interesant de observat ce efect va avea în practică această modificare, din moment ce printre produsele cu impact asupra mediului sunt incluse şi produse uzuale precum alimentele, hârtia de copiat sau produsele textile.
- Garanţiile. Se statuează expres că autorităţile contractante nu au dreptul de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită instituţie de credit bancară, instituţie financiară nebancară ori societate de asigurări, respectiv de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele emise de unele dintre aceste instituţii sau societăţi de asigurări.
- Documentele constatatoare. Se modifică prevederile ce stabilesc dinamica documentelor constatatoare. Astfel, acum este obligatorie publicarea acestora în SEAP in termenul prevăzut pentru emiterea lor, cu excepţia celor aşa-zis „negative”, care se publică în SEAP în termen de 60 de zile de la data emiterii (în afara cazului în care efectele acestora au fost suspendate printr-o hotărâre a instanţelor judecătoreşti).
Mai mult, autorităţile contractante au acum dreptul (şi nu obligaţia) de a emite documente constatatoare pe perioada derulării contractului, la fiecare 90 de zile de la momentul semnării contractului, în cadrul cărora vor fi consemnate cel puţin stadiul contractului şi, dacă este cazul, eventualele întârzieri/ deficienţe în implementarea contractului, precum şi eventualele daune cauzate din culpa contractantului.
- Alte obligaţii noi pentru autorităţile contractante. S-a modificat temeiul pentru prelungirea termenului de elaborare a ofertelor, astfel că prelungirea se va face acum inclusiv dacă se modifică documentaţia de atribuire, şi nu doar specificaţiile tehnice ca până acum, în măsura în care totuşi modificările presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi.
Tot cu titlu de noutate, autorităţile contractante au acum obligaţia de a le transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere a ofertelor tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa de deschidere a ofertelor.
O importanţă practică aparte o are şi eliminarea termenului minim de o zi lucrătoare pentru oferirea răspunsului la solicitările de clarificări înaintate de comisia de evaluare.
O altă modificare binevenită este stabilirea obligativităţii autorităţilor contractante de a publica în SEAP data finalizării, respectiv a încetării contractului, chiar dacă în această privinţă nu este stabilit un termen expres de publicare.
În concluzie, apreciem că noile modificări legislative aduse Normelor Metodologice vor genera o serie de schimbări semnificative în dinamica organizării şi desfăşurării procedurilor de atribuire.
Autor: Mihai Băicoianu, attorney at law, avocat specializat în achiziţii publice în cadrul Schoenherr şi Asociaţii SCA
