Tăierile la care s-a angajat Guvernul în bugetul pe 2011 începsă iasă la iveală, în pofida faptului că Finanţele încearcă să leascundă în hăţişurile unui buget redactat încă la nivelul epocii depiatră.
Bugetul României este parcă special conceput mai mult să ascundădate decât să lămurească presa, Parlamentul şi opinia publicădespre ce se întâmplă cu banii acestei ţări.
"0001 01 Venituri - total/ I Venituri curente. A. Veniturifiscale (...) 60 Regularizări. Cote şi sume defalcate din impozitulpe venit (se scad)."
E ca la stat. Nu înţelegi nimic. Ca la Poştă, unde nu ştii lacare ghişeu "se prezintă recomandatele". Ca la spital, unde intri,dar nu există o recepţie, pe uşi nu scrie nimic, personalul medicalnu are ecusoane. Sau ca la minister, unde suni, dar nu ştii cu cinevorbeşti pentru că niciun funcţionar din România nu are obligaţiade a răspunde la telefon întâi prezentându-se. Eşti rătăcit.
Nu se ştie cât vrea statul român să cheltuie în 2011 pe benzinăşi cât a cheltuit în 2010. Nu se ştie câte maşini, câtecalculatoare, câte birouri vrea să cumpere şi câte a cumpărat în2010. Nu există indicii privind poziţiile bugetare, explicaţiidespre cum este construit bugetul.
Excel-ul are de acum decenii de folosire, dar Finanţele vin cuaceleaşi PDF-uri obosite, cu aceleaşicapitole/subcapitole/paragrafe/articole/alineate restrânse şi apoiextinse pe Salarii de bază/Salarii de merit/Indemnizaţii deconducere/Spor de vechime/Alte sporuri/Fond de premii/Norme dehrană.
Nu există date sintetizate, nu poţi vedea sau nu poţi redacta ostructură a celor mai mari 10 categorii de cheltuieli, modul cumsunt administrate, eficienţa investiţiilor.
Bineînţeles, dacă ai mai fost pe acolo, începi să te "prinzi".Dar nu complet.
Aşa cum este redactat acest buget, ce ne spune?
Cifrele mari arată că cheltuielile totale, aferente bugetuluiconsolidat, vor fi de 200 miliarde de lei (47 mld. euro),echivalente în lei cu cele de anul trecut. Ca pondere în PIB însă,care este estimat să crească de la 512 mld. lei la 544 mld. lei în2010, înseamnă o scădere de circa 2,2%. În lei, scăderea înseamnă12 mld. lei, deci aproape 3 miliarde de euro.
Guvernul a pus pe masa jurnaliştilor 500 de pagini cu proiectulde buget pe 2011, dar nu a explicat de unde vor fi făcuteeconomiile.
Explorând, ies la iveală. Pagina 206: "Subcapitolul 06,Asistenţă socială pentru familie şi copii. 2010: 5,73 mld. lei,2011: 5,20 mld. lei." Înseamnă 500 milioane de lei în minus. Pesite-ul Ministerului Muncii, capitolele majore de asistenţă socialăau, bineînţeles, altă denumire: "Indemnizaţii pentru creştereacopilului" şi "Alocaţii de stat pentru copii". Despre acestea estevorba. Deci ori de la un capitol, ori de la altul se vor tăia 500milioane de lei (120 milioane de euro). Nu puteau să spună de laînceput asta?
Proiectul de buget nu este singurul exemplu al opacităţii caredomină încă administraţia românească la 20 de ani de la Revoluţie.Funcţionarismul obtuz, ilustrat cel mai bine de ghişeul de 20 pe 20de cm de la secţiile de poliţie, de principiul "ce vă interesează,că ştim noi mai bine ce trebuie făcut" încă domină spaţiuladministraţiei publice.
Proiectele de lege nu sunt afişate în mod transparent pe site-ulGuvernului sau al ministerului cu cel puţin 30 de zile înainte deadoptare. Există o adevărată conspiraţie cu proiectele de lege.Apar de nicăieri, nu sunt asumate, iscă discuţii, comentarii, suntapoi retrase.
Modificările legislative nu sunt motivate articol cu articol, nueste estimat impactul economic sau social al deciziilor.
Lungi discuţii despre nimic apar apoi în presă, care în loc sătrateze fapte şi statistici face ştiri din declaraţii şi reacţii ladeclaraţii la infinit. Războaie de trei zile peste care se aşternepraful într-o săptămână.
Numai că la scadenţă vin plăţile. Vine scăderea, care trebuiefăcută de undeva. Tot cifrele lor o arată, chiar aşa, înecate înmii de alte date.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
