Datorita dihoniilor din PSD, Congresul PNL a demonstrat ca avem de-a face cu cel mai puternic partid politic din Romania. Necontestat de nimeni, Calin Popescu Tariceanu a fost ales presedinte al partidului. Cand a fost ales premier spuneam ca este un novice care se va califica la locul de productie. Ca imagine este un barbat aratos, elegant, cu o anumita distinctie aristocratica. Nu este un mare orator, n-a starnit ovatii in picioare, dar stie sa exprime clar si intr-o limba corecta ideile acestui guvern, fara metafore sau sintagme care sa faca titluri de gazeta. Poate o sa invete si asta ori o sa-si angajeze un speechwriter. Ca om de afaceri este ceea ce americanii numesc a successful businessman. Este dintre putinii care au facut avere fara sa calce pe de laturi. Este calm si stie sa-si stapaneasca nervii, lucru rar la Palatul Victoria. A fost si a ramas un liberal care crede intr-un capitalism democratic de tip occidental. Intr-un cuvant, PNL a gasit in persoana lui Tariceanu omul potrivit la locul potrivit.
Cum era si firesc, a facut si o gafa atunci cand a acuzat de evazionism fiscal pe profesorii care dau meditatii fara ca sa plateasca impozite. Intr-o tara in care autorii unor furtisaguri de miliarde se plimba liberi, nu era cazul sa-i descrie corupti pe profesori. Si eu am dat meditatii in America fara ca sa platesc pentru asta impozite.
Singura problema care a nascut discutii aprinse in Congres a fost regula initiata de Theodor Stolojan ca presedintele liberal sa aiba dreptul de a desemna jumatate din vicepresedintii si secretarii executivi pe o lista, restul membrilor organului de conducere fiind alesi de Congres pe o baza uninominala. Nu este o regula prea democratica, dar a asigurat stabilitate si coerenta intr-un partid bantuit de numeroase dezbinari si fractionism. Impotriva listei prezidentiale au vorbit Valeriu Stoica, prin Antonescu, Viorel Catarama si Ludovic Orban, dar regula listei a fost aparata de Theodor Stolojan, care se bucura in partid de o imensa popularitate si prestigiu.
Scrisoarea lui Valeriu Stoica, cerand o fuziune imediata intre PNL si PD, a starnit controverse aprinse. Fostul presedinte liberal porneste de la premisa ca pentru construirea unui sistem politic modern european se impune o structurare bipolara a fortelor politice. Adica pe langa polul de centru - stanga al PSD sa se realizeze un pol de centru - dreapta prin transformarea Aliantei PNL-PD intr-un partid politic de tip popular. Ar fi o formula ideala pentru functionarea democratiei romanesti. Demersul lui Stoica este perfect din punct de vedere logic. Numai ca in viata politica nu functioneaza numai logica, ci si orgoliile, sensibilitatile ideologice si istorice. Chiar presedintele Basescu recunostea ca 80% din membrii PD nu vor sa paraseasca Internationala Socialista si, as adauga eu, nici majoritatea membrilor PNL nu vor sa renunte la liberalism de dragul unei doctrine populare, despre care nu stiu nimic.
Fuziunea presupune o anumita egalitate intre partide pentru ca astfel partidul mai slab are soarta APR-ului lui Melescanu sau UFD-ului lui Vosganian. Nici nu prea se aud multe voci democrate pentru fuziune. De altfel, Tariceanu a sustinut ca in prezent mai importanta este coerenta actului de guvernare in vederea integrarii europene.
In sfarsit, PNL iese intarit si mai puternic dupa congres. Faptul ca la congres au putut sa-si exprime dezacordul cu conducerea constituie o demonstratie a democratiei interne de partid pe care nu o intalnim la alte partide.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
