Daca pana acum discutiile despre Uniunea Europeana erau cumva invelite intr-o atmosfera televizata de triumfalism si emotie, abordarea va trebui sa devina curand mult mai pragmatica. Nu mai avem liniute de bifat din Tratatul de Aderare sau foarte multa legislatie comunitara de adoptat, insa avem o mentalitate intreaga de schimbat.
Scopul nostru cel mai important ar trebui sa devina atingerea nivelului mediu de trai din Uniune. Cei 19,2 miliarde de euro cuprinsi in Cadrul National Strategic de Referinta, un nume complicat pentru "banii de la Uniunea Europeana" cuprinsi intr-un document semnat de comisarul Danuta Hubner si premierul Tariceanu ne vor ajuta cu atingerea standardului de viata, insa nicidecum cu schimbarea mentalitatilor.
In primul rand, trebuie sa ne schimbam conceptia referitoare la statul providential. In comunism, statul national impartea pomeni generoase unui popor uniform, care trebuia sa isi exprime gratitudinea. Mai exista inca un singur program european, care imparte o anumita suma per suprafata (lucrata sau nu) - Politica Agricola Comuna. Mentalitatea inca destul de raspandita ca "vom primi bani din Europa" (in sensul pomenilor traditionale primite de la stat in Romania) fara a face ceva precis trebuie insa schimbata din temelii. Nu doar ca nu vom primi, dar ni se va si lua daca nu vom sti sa facem proiecte pentru fiecare euro alocat. Fie ca vom atrage sau nu vreun euro pe proiectele cofinantate de Uniunea Europeana, cotizatia anuala tot trebuie platita (in 2007, suma este de 700 de milioane de euro).
In al doilea rand, trebuie sa intelegem ca presiunea concurentiala a Uniunii Europene va presupune si falimente, si industrii dislocate. Desi in agregat Romania va beneficia fara indoiala ca tara, vor fi sectoare intregi unde vor fi costuri uriase de adaptare. Am vazut deja saptamana trecuta primul faliment din industria textila, industrie ce se bazeaza prea mult pe lohn si pe forta ieftina a fortei de munca. Vor mai fi si altele.
Presiunile nu se vor opri doar la anumite sectoare cheie, ci si la sectoare parcelate marunt intre competitori. De exemplu, datorita normelor de securitate alimentara, zeci de abatoare de carne s-au inchis. Sectorul prepararii carnii sau al laptelui nu va putea continua atat de faramitat cum este in prezent. Vor ramane cateva investitii mai mari, conforme cu standardele. De aceea, 2007 va fi sigur anul in care o parte din firmele mici din domeniul alimentar fie vor investi serios ca sa reziste, fie vor fuziona, fie vor da faliment. La fel cum anul trecut o firma romanesca (Excelent) prelua o mai veche firma romaneasca de ciocolata (Kandia), doar pentru ca firma astfel fuzionata sa fie achizitionata de un concern multinational, povestea va fi replicata si in alte sectoare.
Trebuie sa ne schimbam si mentalitatea conform careia piata valutara e influentata in principal de semnale la nivel national. Nou intrati in lumea schimburilor valutare de anvergura, constatam ca
1-2 miliarde de euro plasati in momente cheie pe piata pot crea efecte semnificative de apreciere a leului. Ba mai mult, ca pot misca, prin insasi efectul lor, piata valutara. Ramane de dezbatut cate dintre aceste miscari sunt speculative si cate sunt efectiv sosite pentru investitii pe un termen mai lung sau pe bursa. Constatam totusi ca probleme temporare in pietele emergente mari (China, Rusia sau probleme in mai multe tari asiatice) afecteaza in mod direct piata romaneasca.
In final, in anumite domenii aderarea inseamna si reducerea paletei de optiuni pe care o are la indemana guvernul. Spre exemplu, intrucat subventiile incrucisate si subventiile de orice fel nu mai sunt permise, tariful social la electricitate, inventat in anii '90 a trebuit eliminat. Preturile la gaze va trebui de asemenea sa fie aliniate pana in 2009-2010. Astfel, in viitor, subventiile pentru cei care au nevoie de ele vor putea fi acordate doar nominal, cum se intampla deja cu cupoanele de incalzire si nu prin intermediul preturilor. Europa are regulile ei, inclusiv referitor la modul in care "da bani". Este o lume carteziana, a regulilor stricte, a proiectelor clar definite, o lume a disciplinei financiare. Insa odata cu rigoarea si disciplina, vine si bunastarea ce deriva din ele.
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
