Daca s-ar putea rezuma intr-un singur cuvant, multe din luarile de pozitie confuze pe care le vad la televizor referitor la noul nostru statut de tara membra a Uniunii Europene s-ar putea rezuma la cateva cuvinte : "Avem un certificat de membru, ce facem cu el?". Multa lume isi da cu parerea , ca ar fi vorba de prosperitate, ca ar fi vorba de stabilitate, altii spun nu, e vorba de noi norme....
De fapt, prima si cea mai importanta chestiune, care insa evident se pierde printre titlurile de o schioapa referitoare la nori toxici, deconspirari securiste, batalii aprige de tot felul, este cresterea economica. Stiati ca principalul scop al Cadrului National Strategic de Referinta, complicatul nume pentru documentul prin care vin "banii de la Uniunea Europeana", este o crestere economica de 10% pe an? Nu 6%, nu 8%, ci 10%!
Adica pierzandu-ne timpul in discutii sterile pe marginea cresterii pensiilor (sau mai pe romaneste spus cum se imparte tortul existent intre diversele categorii sociale), atentia noastra ar trebui sa fie pe modul in care acest tort ar putea creste, astfel incat sa ajunga din abundenta pentru toate categoriile sociale. Evident, in ritm cu dezvoltarea generala a economiei si nu proportional cu dorintele exponentiale prezente in orice tara care creste la fel de rapid cum creste Romania.
Pentru ca aceasta dezvoltare economica sa se apropie de 10%, am convenit cu Uniunea Europeana niste masuri. In primul rand, ca sa ajungem la nivelul Uniunii, trebuie sa incepem sa avem drumuri ca in Uniune. Tot soferul roman injura primarii pe subiectul gropilor de pe strazile din oras (pe principiul romanesc ca numarul gropilor scade atunci cand doua gropi mici care se unesc constituie o groapa mai mare).
Dar nu acolo e problema, din perspectiva firmelor. Problemele sunt in general cu drumurile de pe diversele platforme industriale care conecteaza activitatea economica la drumurile nationale sau europene. Spre exemplu, cei de la uzina Dacia sunt nevoiti sa traverseze un drum ingust judetean, cu cele 500 de camioane care "hranesc" zilnic uzina. In mod similar, mai multe companii de ciment din tara sunt nevoite sa transporte milioane de tone de ciment prin mijlocul oraselor mici, adiacente fabricilor. Programul operational pe transporturi (care va cuprinde 4,5 din cele 19 miliarde) trebuie sa acomodeze aceste nevoi, in paralel cu trasarea axelor principale " Coridorul 4 (din Ungaria catre Balcani) si coridorul 9 (din Ucraina, traversand Moldova, catre sudul tarii).
Nu avem doar drumuri care mai au pana sa ajunga la nivelul Uniunii, dar avem si suficiente probleme de mediu. Nu de mult, primul-ministru, in drum spre o vizita in Ilfov, a tras de maneca (sa spunem politicos) autoritatile centrale, in frunte cu Garda de Mediu si Politia pentru modul in care au permis cresterea mormanelor de gunoi in jurul Bucurestiului. Problema va fi rezolvata pe termen lung pornind nu doar de la efecte, ci de la cauze. Daca in Romania gradul de reciclare e inexistent, e pentru ca aceasta mentalitate ne e straina. In viitor, ca sa devenim cetateni europeni, va trebui sa incepem sa reciclam ca nemtii, iar proiectele reunite in programul semnat prevede ca in 2015 sa atingem 2/3 din performantele medii din Uniune. Asta in conditiile in care un om de afaceri din domeniul salubrizarii mi-a spus cu destul aplomb ca ar fi o adevarata revolutie daca romanii ar invata doar sa separe deseurile umede (resturi alimentare) de deseurile uscate (hartie, plastic, cauciucuri, fier, aluminiu, sticla).
La nivel industrial, conformarea cu normele europene va costa. Sa luam doar cateva exemple: filtre pentru tot felul de prafuri si particule, statii de tratare si epurare pentru fabricile de medicamente, norme sanitare stricte pentru abatoare, reducerea poluarii de catre industria metalurgica. Uniunea Europeana, prin programele ei, va da o parte din banii necesari pentru asemenea proiecte (adica in limbaj birocratic va cofinanta). Pe de alta parte, sectorul privat va trebui sa contribuie si el, prin planurile individuale ale companiilor, la rezolvarea unor probleme de mediu.
Ca o concluzie intermediara, ca sa aderam cu adevarat, trebuie sa incepem sa ne gandim, printre altele la drumuri mai bune si la problemele de mediu, in loc de balcanisme si sforarii. Ba mai mult, in loc sa ne certam pe marimea tortului (economic) si falsa alegere de a-l imparti fie pensionarilor, fie profesorilor, scopul nostru ar trebui sa fie o crestere economica in stil asiatic, care sa tinda catre 10%.
Razvan Orasanu este consilier al primului-ministru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
