Pentru o lunga perioada de timp la inceputul anilor '90, capitalul romanesc abia isi crea platforma de crestere si dezvoltare, fie din "mormanele de fier vechi" privatizate (fraza nu-mi apartine, era a unui fost prim-ministru pe nume Petre Roman), fie prin intermediul unor initiative complet noi, aparute din efervescenta unui spirit antreprenorial renascut dupa comunism. Cei din ultima categorie au demonstrat, fara indoiala succesele cele mai spectaculoase si mai durabile : European Drinks, Mobexpert, RDS, GeCAD, etc. Acum, dupa 17 ani, a venit momentul unei noi abordari : capitalul romanesc trebuie sa existe si sa prospere si dincolo de granitele unei piete cu 22 de milioane de consumatori, in tarile vecine, dar si in sud-estul Europei.
Noua gandire provine fara indoiala dupa aderarea la Uniunea Europeana. Atunci cand participi la o piata comuna ce se apropie de jumatate de miliard de consumatori, a te axa doar pe circa 4% din piata nu pare a fi foarte profitabil. Mai ales atunci cand ai nevoie de o dimensiune cel putin medie pentru a face fata luptelor concurentiale acerbe la nivelul diverselor segmente de piata in Uniunea Europeana. De aceea, o extindere a firmelor romanesti inspre Republica Moldova, Bulgaria, Serbia sau Ungaria poate fi o extindere cat se poate de logica. Unele au inceput deja, cu mult succes.
Doar in ultima vreme, au fost incercari importante de extindere, fie prin infiintarea de filiale, fie prin participarea la privatizari. Cupromul a avut o tentativa, din pacate esuata, de a achizitiona un combinat metalurgic de la Bor (Serbia) pe care era pregatit sa plateasca 400 de milioane de dolari. Rompetrolul a achizitionat firma Dyneff din Franta, utilizand acum chiar brandul companiei pentru statii de benzina din Franta. Companii textile precum Jolidon sau Braiconf au un mare succes la export de foarte multi ani. Totusi, este foarte putin fata de capacitatea reala pe care o are Romania de a exporta capital si produse, atat in Uniunea Europeana, dar mai ales in zona de vecinatate.
Daca dorim in mod serios sa atenuam efectele deficitului balantei comerciale, va trebui sa gasim diverse modalitati pentru promovarea afacerilor firmelor romanesti in zona de vecinatate, mai ales acolo unde exista si o componenta de export care poate fi cuprinsa in afacerea respectiva. De aceea, vizita economica a primului-ministru in Moldova a fost bine primita. Viziunea prezentata acolo reprezinta o mentalitate cat se poate de europeana : politicul dintr-o tara cu interese economice importante trebuie sa sprijine sectorul privat in a-si dezvolta afacerile, exporturile si deci locurile de munca din Romania, dar si in a-si extinde afacerile dincolo de granitele Romaniei.
Pe de alta parte, o serie de companii de stat ar putea avea de asemenea oportunitatea de a-si extinde afacerile catre zona Moldovei. Electrica a parafat o intelegere prin care va furniza electricitate catre anumite raioane moldovenesti apropiate de granita, Romgazul ar putea avea si el oportunitati interesante, iar CEC-ul ar intra pe piata bancara, inca putin dezvoltata in Moldova. Pe de alta parte, o firma precum Petrom- OMV este deja numarul doi pe piata locala de combustibili. Dezvoltarea afacerilor ar putea fi facilitata si de marile firme de audit, care ar putea functiona ca liant, mai ales ca majoritatea reprezentantelor din Moldova sunt conduse in general de la Bucuresti.
Orice apropiere economica inseamna enorm atat pentru Romania (intrucat reprezinta o piata castigata), cat si pentru firma care reuseste sa-si extinda afacerile (are un risc mai scazut, isi diversifica productia sau sursele de aprovizionare). Pentru guvern, inseamna taxe mai importante la o productie mai mare si o balanta comerciala mai echilibrata cu fiecare crestere a exporturilor sau inlocuire a importurilor.
Am vazut zilele trecute un clasament care ne punea pe locul 7 in Europa in atragerea investitiilor straine. Nu e rau, avand in vedere ca primele trei clasate sunt Marea Britanie, Franta si Germania. Dar asa cum investitiile straine in Romania (multe intra-Comunitare) continua sa creasca, la fel trebuie sa creasca si expansiunea capitalului romanesc in zona, mai ales ca avem avantajul cunoasterii conditiilor locale in ocuparea unor pozitii pe piata. De aceea, relatiile diplomatice de buna vecinatate pe care le construim ar trebui sa aiba un debuseu concret pentru sectorul privat- exporturi marite, investitii directe in tarile vecine si profituri mai mari.
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
