Atunci cand a fost introdusa in 2004, cota de 16% comuna pentru impozitul pe venit si cel pe profit a avut numerosi critici, care acum sunt suspect de tacuti. Unde sunt acum cei din opozitie, de la Fondul Monetar International si de la sindicate, sa ne spuna ca nu e buna cota unica? Pentru a vedea clar bilantul la trei ani al unei masuri economice importante, ar trebui o dezbatere nationala - sa isi spuna fiecare, clar, transant, parerea!
Daca dam filmul putin inapoi, ne vom aminti ca 28 decembrie 2004 a reprezentat nu doar prima sedinta pentru guvernul Tariceanu, ci si sedinta in care s-a luat decizia implementarii cotei unice. La vremea aceea, masura l-a avut ca decident principal pe primul ministru (decizia trebuia luata rapid, inainte de inceperea anului 2005), si ca sustinatori principali pe ministrul de finante Ionut Popescu si presedintele Comisiei de buget-finante Varujan Vosganian.
Critici au fost mai multi decat sustinatori: sindicatele s-au temut ca o asemenea scadere de impozit va bloca micsorarea CAS-ului. Dupa cum s-a vazut, CAS-ul a scazut an de an, cu patru puncte procentuale si va scadea cu inca 6 puncte procentuale in acest an.
Opozitia a criticat un impozit identic pentru bogati si saraci, uitand totusi ca 16% din 5 milioane de lei nu e totuna cu 16% din 50 de milioane de lei si ca munca trebuie rasplatita corespunzator, remunerand proportional orice efort suplimentar de a munci.
Fondul Monetar International s-a opus ideii, deoarece expertii sai prevedeau reducerea incasarilor bugetare cu circa 20%. Ceea ce s-a intamplat in anul 2005 a fost nu reducerea cu 20%, ci cresterea cu 18% a veniturilor bugetare.
Ca urmare a introducerii cotei unice, veniturile obtinute din cele doua impozite scazute s-au mentinut la nivelul anului 2004, iar contributiile la fondurile speciale
(somaj, sanatate, CAS) au crescut semnificativ. Peste 200.000 de locuri de munca au fost create sau au iesit la suprafata. Este imposibil de spus procentul in care fiecare element are impact asupra rezultatului. La nivel micro insa, au putut fi observate foarte multe firme care, urmare a unei fiscalitati mai mici, si-au "albit" platile acordate salariatilor.
Aplicarea cotei unice a mai avut cel putin alte trei efecte benefice: asupra unui principiu de guvernare, asupra investitiilor straine si asupra administratiei publice locale. Primele doua erau prevazute, ultimul a fost mai mult accidental.
In primul rand, cota unica a intarit principiul unui guvern mic, promovat uneori poate chiar inconstient de fiecare guvern de dupa 1989. Acest principiu nu a fost niciodata mentinut de dragul principiului sau de dragul vreunei ideologii, ci mai degraba dintr-un calcul politic al efectului unei majorari semnificative de taxe. Pentru prima oara in 2004, un guvern a venit cu o scadere majora a impozitelor din considerente economice si ideologice. Guvernului i s-a atribuit astfel un rol de arbitrare si stimulare a economiei, mai degraba decat un rol interventionist, bazat pe distorsionarea mediului economic prin subventii, arierate si stergeri de datorii.
In al doilea rand, cota unica a atras dupa ea numeroase investitii straine. Daca in momentul adoptarii ei scepticii au folosit cu foarte mult succes faptul ca aceia care propuneau noul sistem de impozitare nu puteau spune cu precizie care va fi efectul, acum, dupa trei ani, putem avea un bilant foarte clar: peste 5 miliarde de euro in 2005, 9 miliarde in 2006 si 7 miliarde in 2007.
Ultimul efect al cotei unice a fost majorarea semnificativa a bugetelor locale. Anticipand un efect negativ asupra incasarilor, Legea Finantelor Publice a modificat cota alocata autoritatilor locale, marind-o de la 63% la 82% din impozitul pe venit. Incasarile insa nu doar ca nu au scazut, ci chiar s-au marit substantial, autoritatile locale avand acum o bucata mai mare dintr-un tort care la randu-i a crescut. Sumele in termeni absoluti au inregistrat record dupa record, investitiile administratiilor locale crescand an de an.
Ma mira ca intre atatea titluri referitoare la bilanturi si topuri anuale nu s-a gasit cineva sa vorbeasca si despre cota unica. Faptul ca subiectul nu mai este atat de controversat si a intrat in constiinta tuturor este un semn al succesului acestei masuri, insa trebuie sa contabilizam foarte clar efectele ei economice. Mai ales pentru clipa cand cineva, din vreo vagauna a gandirii economice, va sustine ideea revenirii rapide la impozitarea progresiva!
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
