Am auzit vorbindu-se foarte mult zilele acestea pe marginea scaderii ratingului de tara. Ba avem vreo doi analisti abonati de pe la banci comerciale care opineaza la televizor ca urmarea unui "downgrade" nu poate fi decat o nenorocire economica. Ba mai avem si politicieni care folosesc indicatorul nostru buclucas pe post de prevestitor al unor evenimente economice generale, pe care insa el nu e facut sa le masoare. Emotia evenimentelor nu justifica in niciun fel ineptiile economice. Ratingul trebuie definit, iar importanta lui inteleasa corect.
In primul rand, ce este ratingul de tara? O cifra, un indicator, produs de o asa-numita agentie de rating (pana la urma o firma de analiza economica ce cauta sa obtina un profit). Agentia de rating analizeaza contextul economic (al unei tari, companii) in mod independent si furnizeaza firmelor care platesc si care doresc sa investeasca pronosticuri despre cat de in siguranta ar fi investitia respectiva. Raportul insista asupra riscurilor pe partea negativa, in special de depreciere, nationalizare, inflatie, criza politica etc., altfel spus orice ar putea produce o scadere brusca a investitiilor intr-o anumita tara. De aceea, "stabilitatea economica" este un concept abordat minutios in acest gen de rapoarte.
O mica parte (generala) a raportului este in general facuta publica, ca semnal pentru comunitatea de afaceri. In timp, agentiile de rating si-au diversificat oferta, extinzandu-se si catre alte sectoare, cum ar fi ratingul bondurilor (guvernamentale si corporatiste), fondurilor de investitii, actiunilor si datoriei publice si private. Asadar, agentiile de rating produc un raport care intra, la fel ca alte variabile, in procesul de luare a unei decizii de investitie de catre o companie anume.
In al doilea rand, influenta acestor indicatori provine dintr-o serie de reguli prudentiale dezvoltate in timp, mai ales de marile fonduri de investitii bursiere. In timp, s-a creat o regula nescrisa ca tot ceea ce agentiile de rating considerau sub statutul de "investment grade" sa fie considerate ca "investitii speculative". Acestea au in general un profil de risc mai ridicat, dar si cu un profit superior celui obisnuit. Marile fonduri de pensii si investitorii institutionali evita acest gen de investitii, avand chiar prevederi staturare de prudentialitate in acest sens. Romania a apartinut, inainte de intrarea in UE, in aceasta clasa de investii. Ratingul de "investment grade" dobandit apoi a fost un semnal pentru majorarea investitiilor. Odata obtinut insa, doar o destabilizare economica de proportii, gen crah bursier, inflatie necontrolabila, instabilitate fiscala, degringolada politica etc. ar justifica retragerea acestei titulaturi.
De asemenea, nu trebuie sa uitam tensiunea concurentiala dintre cele 4 case de rating care conteaza intr-adevar: Standard & Poor's, Moody's, Fitch si Japan Credit Rating Agency. Ele nu au si nici nu ar avea cum sa aiba o parere unitara. Nu ar fi credibile.
Standard & Poor's a fost ultima dintre casele de agentie care a ridicat calificativul Romaniei, in iulie 2006, inaintea aderarii. Agentia cita necesitatea unui control strict al finantelor publice si al creditarii nesustenabile de catre sectorul bancar catre economie. In lipsa unor masuri proactive de sustinere a exportului si a tinerii in mana a executiei bugetare si a altor numeroase avertizari, agentia avertiza cu jumatate de gura ca ar putea reveni cu un downgrade. Ceea ce s-a si intamplat saptamana aceasta.
In schimb, Moody's, Fitch si posibil si Japan Credit Rating Agency nu isi schimba parerea. BERD-ul si Economist Intelligence Unit s-au pronuntat deja spunand ca stabilitatea economica nu va fi pusa la incercare, la nivel macro.
Impactul unei agentii de rating si al semnalului pe care il trimite conteaza in primul rand pentru clientii care ii platesc rapoartele de analiza. Fluxul de investitii sub cel de 9 miliarde de euro din 2006, modificari ale deficitului bugetar, normele de prudentialitate luate de BNR sau inflatia vor fi tot atatea variabile care vor putea afecta ratingul in sens negativ sau pozitiv. Modificarea este un eveniment major doar in cazul unui "downgrade" sever, eveniment improbabil de altfel. Ca atare, in baza argumentelor de mai sus, telespectatorii pot oferi chiar analistilor, care vorbesc despre semnalele agentiilor de rating precum ar vorbi despre o boala recent descoperita in economie, un "downgrade" sever!
Razvan Orasanu este consilier al primului-ministru si fost presedinte AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
