Daca in anul 2009 anticipez ca principala problema in dezbatere va fi utilizarea fondurilor structurale, in acest an, principala problema ramane forta de munca. Par destul de indepartati anii 2003-2004 in care somajul era de peste 8%. Azi, situatia paradoxala in care ne gasim este ca forta de munca a devenit insuficienta nu doar ca numar, ci mai ales din punct de vedere calitativ. Avem sub 2% somaj in Bucuresti, iar rata de inlocuire a personalului in unele domenii cheie, cum este cel bancar, a devenit si ea o problema - atingand uneori 30-40%.
Problema de forta de munca bine calificata este mai complexa decat pare la prima vedere. Este in primul rand legata de sistemul nostru de invatamant de care ne place sa fim atat de mandri, vorbind in primul rand despre olimpicii nostri la matematica. Ei castiga invariabil in imaginatia populara olimpiade, Balcaniade, concursuri NASA. Faptul ca acele rezultate exceptionale sunt adeseori legate de cativa profesori exceptionali, care fac ore intensive, suplimentare, uneori cercuri de matematica la sfarsit de saptamana si nu de rezultatele sistemului de invatamant in sine pare sa scape majoritatii dintre noi. Faptul, si mai grav, ca acei olimpici exceptionali merg apoi la Harvard, MIT sau Princeton sa isi desavarseasca educatia si majoritatea nu se mai intorc in Romania pare de asemenea sa scape printre altele.
Problema fortei de munca este legata insa si de programa din licee si facultati. Bazata pe un sistem de obarsie frantuzeasca, educatia romaneasca pretuieste teoria, nu practica. Pretuieste nu calitatea, ci cantitatea. Pretuieste lungimea frazei, mestesugul si modulatia verbului, iar sofisticarea se exprima printr-o frazeologie uneori stufoasa, alteori bombastica. Pretuieste de asemenea ingineria, matematica, informatica. Economia are doar partea ei de business, nu si foarte multa macroeconomie predata pe bune. Econometrie se face doar la doctorat. Tot programa pretuieste cantitatea in dauna calitatii - se amesteca drept comparativ, drept roman, contabilitate, economie, limbi straine in primul an la orice facultate de drept.
Problema fortei de munca se datoreaza si lucratorilor, sau viitorilor lucratori. Intr-o lume in care valorile sociale sunt reprezentate de afaceristi care isi repara Maybach-uri cu levierul sau afaceristi mai degraba cunoscuti prin sotiile lor fotomodel, romanii nu au reperele in business pe care le au americanii. Noi ii mai avem pe Vantu, Voiculescu si Patriciu, ei il au pe Jack Welch, pe Bill Gates si pe Warren Buffet. Evident, concluzia romanului obisnuit este ca noi suntem cu mult inaintea americanilor, inclusiv in sistemul nostru de invatamant. Unui absolvent de Harvard care a fost angajat in Romania i s-a spus verde in fata, chiar intr-o multinationala, ca "trebuie sa invete cum sunt lucrurile pe aici, pe la noi". Pastram uneori senzatia mioritica, transmisa din mosi stramosi, ca romanul "se descurca el, e baiat destept". Uneori ne bazam pe speculatie, slalomuri verbale putin structurate si multe promisiuni.
Singura solutie valabila pe termen lung pentru intarirea fortei de munca este crearea unei legaturi simbiotice intre sistemul de educatie, mediul de afaceri si studenti printr-un program de stagii de pregatire. Acum doua saptamani, la lansarea organizata de primul-ministru, au participat 100 de directori de companii, ambasadori, presedinti de camere de comert si rectori. Fiind un concept implementat in Europa de foarte multi ani, acest program va da posibilitatea studentilor si masteranzilor care inca nu si-au terminat studiile sa aiba o experienta de munca intr-o companie mare, care sa le ofere un viitor pe masura aspiratiilor pe care le au. Pilotul ambitios din acest an isi propune gasirea a 75 de companii mari care sa ofere stagii de pregatire. Cel putin 400 - 500 de studenti vor putea beneficia de oferta, iar cateva mii vor auzi de ea.
Cheia reusitei acestui proiect este ca fiecare student sa treaca de la mentalitatea "ce salariu, cate sute de euro oferiti pe luna?" la cea de animator al propriei cariere, de responsabil de dezvoltarea ei, in cadrul ofertei care exista pe piata. Acest program va reusi doar revolutionand mentalitatea pasiva predominanta in facultati si diferentiindu-se vizavi de "tentantele" oferte de a munci in cazinouri californiene sau a umple rezervoare de benzina in Utah. Vara 2008 va fi prima in care va exista si optiunea de a face un stagiu de pregatire serios la o firma puternica de pe piata. Vara 2009 va fi vara in care vom putea vedea si primele beneficii - locuri de munca bine platite pentru cei care au experienta suplimentara inainte de a-si termina facultatea. Cei mai bine pregatiti au deja si vor avea din ce in ce mai mult luxul de a alege.
Razvan Orasanu este consilier de stat al primului-ministru si membru in Consiliul de Indrumare si Supraveghere al AVAS
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
