Partidul de guvernamant nu mai sustine instituirea unor noi privilegii pentru senatori si deputati, care urma sa fie cuprinse in Statutul parlamentarilor. PSD a decis sa nu sprijine mai in statutul parlamentarilor, care ar urma sa fie adoptat pana la sfarsitul lunii, articolele referitoare la indemnizatiile si pensiile parlamentarilor. Presedintele Comisiei juridice din Senat, Aristide Roibu (PSD) a anuntat ieri ca partidul de guvernamat doreste ca reglementarea chestiunilor financiare care-i privesc pe alesi sa fie rezolvate dupa alegeri.
Decizia PSD, luata la cel mai inalt nivel politic, vine dupa ce PNL si PD aratasera nu sustin introducerea de privilegii suplimentare pentru parlamentari. Desi, initial, deputatii si senatorii PSD doreau reglementarea grabnica a acestei probleme (asta si la presiunea parlamentarilor partidului, mai ales de cei care isi vor pierde mandatul) conducerea partidului de guvernamant pare sa fi realizat ca a merge in continuare pe acest drum ar putea insemna un capital de imagine negativ, care i-ar fi putut dauna in alegeri. Drept urmare a anuntat ca nu mai sustine propunerile initiale referitoare la instituirea unui fond special (privat) de pensii pentru parlamentari si nici sa creasca indemnizatiile.
Au existat doua propuneri legislative privind statutul parlamentarilor, care cuprindeau articole referitoare nu doar la obligatiile, ci mai ales la drepturile parlamentarilor. Ele au fost initiate de fostul senator PSD Ion Predescu (acum la Curtea Constitutionala) si deputatul PSD, Smaranda Dobrescu. Ambele propuneri au ajuns in plenul Comisiilor juridice ale celor doua camere. Potrivit unei variante intermediare, pensia de tip privat a parlamentarilor urma sa fie finantata dintr-un fond special, creat in acest sens. Parlamentarii urma sa contribuie la acest fond cu 5% din indemnizatia lunara. Cuantumul pensiei urma sa oscileze in functie de numarul de legislaturi. O legislatura 35% din indemnizatia de parlamentar, doua legislaturi, 40%, trei legislaturi 45%. Acesta pensie privata urma sa se adauge pensiei din sistemul public. Fireste ca o crestere a indemnizatiilor, asa cum se avea in vedere, conducea automat la cresterea pensiilor private. Urma sa fie constituite case de pensii ale senatorilor si deputatilor. Probleme si suspiciuni au aparut la un calcul simplu. De pilda, contributia de 5% platita lunar nu ar fi ajuns, probabil, sa acopere cuantumul de 35% pe care un parlamentar, care a stat in Legislativ doar patru ani, urma sa o primeasca pentru tot restul vietii, din momentul pensionarii. S-a vehiculat ideea ca Parlamentul sa sustina din bugetul propriu aceste cheltuieli, ceea ce ar fi insemnat, practic, ca pensiile private urma sa fie finantate de la buget. A fost apoi examinata ideea ca parlamentarii care vor sa aiba pensii private sa contribuie la fondul privat de pensii care se va constitui curand. Acest punct de vedere a fost sustinut de opozitie, dar si de unii dintre parlamentarii PSD. Legea privind fondurile de pensii administrate privat, initiata de Guvern in 2004 si adoptata deja de Senat, se afla la Camera Deputatilor. Textul a fost avizat de Comisiile juridica si de buget-finante si are raport favorabil elaborat de Comisia de munca si protectie sociala.
In ultima instanta PSD s-a decis sa rezolve problemele financiare prin lege organica, in legislatura viitoare, atunci cand soarta alegrilor va fi fost transata si orice efect electoral va fi fost inlaturat. iulia.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
