Regimul retrocedarii fostelor proprietati confiscate in anii comunismului, revine cu forta in atentie, dupa ce Alianta D.A. si-a exprimat intentia ca, odata ajunsa la guvernare, sa restituie integral padurile si domeniile de vanatoare detinute la data de 1 ianuarie 1947 de fostii proprietari. Asta inseamna restituire integrala a padurilor, prin eliminarea limitei maxime de 50 de hectare.
Ieri, vicepresedintele PNL, Gheorghe Flutur a declarat pentru ZF ca masura va fi aplicata si ternurilor agricole, dar, a adaugat el, aici impactul nu ar fi atat de mare intrucat majoritatea fostelor proprietati agricole au fost retocedate in baza legilor in vigoare. Practic intentia PNL-PD este eliminarea limitelor maxime ce pot fi retrocedate pentru o persoana fizica - 10 hectare de padure si 50 de hectare de teren agricol. Ar fi punerea in practica a principiului restitutio in integrum, contestat la momentul discutarii legilor specifice, de actualul partid de guvernamant (atunci in opozitie), dar si de PD care, la vremea respectiva, pleda pentru limitarea restituirilor.
PSD contesta intentiile opozitiei. Potrivit deputatului PSD, Marian Ianculescu (membru a comisiei de agricultura a Camerei) doar 2% dintre fostii proprietari nu si-ar fi primit in intregime fostele proprietati - pentru ca doar 2% dintre ei detineau mai mult de 50 de hectare de terenuri forestiere, in proprietate. In plus, spune el, o suprafata insemata din fondul forestier dinainte de 1947 a fost defrisat pentru pentru a face loc diferitelor amenajari de infrastructura, sau agricole, iar proprietatine nu pot fi reconstituite in mod fidel.
Legile in vigoare limiteaza, la 10 ha de padure si 50 de ha de terenuri agricole, retrocedarile catre persoanele fizice, in vreme ce cultele composesoratele sau asociatiile primesc ceva mai mult. Persoanele fizice care aveau mai multe teren decat pot primi, potrivit legii, trebuia sa primeasca despagubiri. Nu s-a intamplat, pentru ca nici astazi legea despagubirilor nu a fost adoptata. Pe rolul instantelor exista aproape 1 milion de procese privind reconstituirea drepturilor de proprietate.
Proprietatea asupra terenurilor, - fie ele agricole sau forestiere - devine extrem de importanta in perspectiva integrarii europene. Preturile ar putea creste spectaculos, o data cu permisiunea acordata nerezidentilor de a cumpara terenuri in Romania. Cetatenii straini, persoane fizice, nu pot cumpara acum terenuri, dar vor putea dupa integrarea Romanei in UE si dupa exprirarea perioadelor de tranzitie (cinci ani pentu terenurile intravilane si sapte pentru extravilan). Societatile comerciale straine inregistrare in Romania pot cumpara terenuri, intrucat au calitatea de persoane juridice romane. Aproximativ 10% din suprafata terenurilor arabile din Romania se afla acum in proprietatea strainilor, iar pretul de achizitie variaza de la 100-200 de euro hectarul la 1.500-2.000 hectarul, tn functie de zona si de amenajari. In cazul padurilor, preturile reale nu sunt date, cu adevarat, de piata, intrucat principalul cumpatator este Romsilva care ofera proprietarilor privati intre patru si cinci mii de euro pentru un hectar. Deputatul PSD, Marian Ianculescu spune insa ca cine ar avea un hecar de padure seculara de stejar poate sa spuna "ca i-a pus Dumnezeu mana in cap", pentru ca aceasta valoreaza "o avere". Retrecedarea totala a padurilor ar putea stimula crearea unei burse a lemnului si, totodata, va da valoarea de piata a unui hectar de padure, in functie de zona, de tipul de arbori.
In 1947, data la care a inceput nationalizarea padurilor, 60%din suprafetele forestiere erau in proprietate privata si 40% in proprietatea statului. Era vorba de 4 milioane de hectare in proprietate privata si 2, 3 milioane de hectare in proprietatea statului. Acum statul detine aproximativ 4,5 milioane de hectare de padure, iar particularii aproximativ doua milioane. Potrivit vicepresedintelui liberal, Gheorghe Flutur, in baza legii 18/1990 (care permitea retrocedarea unui singur hectar de padure si a zece hectare de teren arabil) au fost redate fostilor proprietari 350.000 de hectare de teren forestie. Alte 1,6 milioane au fost retrocedate in baza legii 1/2000 (legea Lupu), modificata ulterior de OU 102/2001 (devenita ulterior legea 400). Dupa calculele senatorului liberal, ar mai fi de retrocedat catre fostii proprietari inca 1,5 milioane de hectare de terenuri forestiere.
Flutur spune ca retrocedarea (chiar si in limitele fixate de lege) nu a fost posibila, in toate cazurile, intrucat a existat o lege care se dorea aplicata la nivel national, care nu s-a putut aplica intrucat pe teren existau situatii complet diferite, datorita modului complex in care era inregistrat dreptul de proprietate inainte de 1947. Drept urmare, spune el, daca Alianta va ajunge la guvernare legislatia va fi modificata, astfel incat sa ia in calcul situatiile specifice din diferite zone.
Dupa modificarea legii Lupu, prin ordonanta de urgenta a guvernului, a fost eliminata reconstituirea dreptului de proprietate cu martori. Astfel, cei care nu mai avea documente de proprietate nu au putut sa-si ceara drepturile. "Faceau dovada ca padurea nu a fost a statului, dar nu si-au putut recapata proprietatile pentru ca nu mai aveau acte", spune Flutur. Drept urmare, proba cu martori va deveni valabila in viitoarea legislatie, a spus el. Reintroducerea probei cu martori este criticata de deputatul PSD. Marian Ianculescu spune ca, daca proprietarii si-au pierdut actele de propriatate ele exista in arhive, drept urmare pot fi recuperate. Dar, acuza el, PNL si PD vor sa introduca aceasta masura pentru ca reprzentanti lor sa "puna mana pe paduri desi n-au avut nici un copac".
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
