O parte a presei occidentale sustine ca Vladimir Putin, presedintele rus la final de mandat, ar fi marele castigator. A reusit sa evite invitatea Georgiei si a Ucrainei sa faca primii pasi spre NATO. Generos, Putin a anuntat ca va permite echipelor nemilitate ale Aliantei sa tranziteze Rusia spre Afganistan, dar a dat si lectii de democratie, insistand ca apartenenta la NATO nu aduce cu sine democratia. Este Putin invingatorul?
"Paradoxul acestui summit este ca toata lumea a iesit castigatoare. Putin a castigat pentru ca a reusit sa evite invitatea Georgiei si a Ucrainei in Membership Action Plan (antecamera NATO - n.n.), Bush ca Alianta s-a extins cu Albania si Croatia (Macedonia mai asteapta din cauza unui diferend cu Grecia - n.n.) si ca a facut o promisiune ferma Ucrainei si Georgiei ca se vor integra, iar scutul antiracheta merge inainte", spune istoricul Armand Gosu, un bun cunoscator al Federatiei Ruse.
Totusi NATO a evitat la Bucuresti in discutiile din interiorul Aliantei si la Consiliul NATO-Rusia, teme fierbinti precum viitorul NATO (cine este adversarul Aliantei daca Rusia nu mai este si ce va fi in viitor NATO - o alianta defensiva sau un jandarm mondial?), un nou concept care sa justifice existenta acestei organizatii militare sau scutul antiracheta. De asemenea, in privinta ideii ca NATO sa securizeze rutele de aprovizionare energetica nu s-au facut pasi inainte fata de ce s-a inceput la Riga in urma cu doi ani. Si atunci ce s-a obtinut?
Gosu spune ca prea multe nu se puteau obtine, in conditiile in care atat Statele Unite, cat si Rusia schimba garnitura de politicieni - si Bush, si Putin fiind la finele mandatului.
"Toata lumea asteapta sa vada cine va ajunge in toamna la Casa Alba - democratul Barack Obama sau republicanul John McCaine. Atunci se vor reface structurile de aliante chiar in interiorul NATO", spune istoricul, cu trimitere la faptul ca Franta si Germania au blocat intentiile lui George W. Bush de extindere cu Ucraina si Georgia. Totusi, afirma el, rezultatele se vor vedea pe termen lung, pentru ca NATO a promis celor doua state integrarea ferma.
"Daca Bush nu si-a impus agenda, este pentru ca el are probleme chiar la el acasa", afirma Gosu.
Premierul britanic Gordon Brown, aspru criticat in tara lui pentru "pasivitatea" de la Bucuresti, nu l-a sprijinit pe Bush. "Brown nu avea pe cine sa sprijine, nu putea merge cu Bush", afirma Gosu care arata ca, in aceste conditii, Frantei si Germaniei nu le-a fost greu sa-si impuna punctul de vedere. El spune ca am avut de fapt de-a face cu "un troc" intre Franta si Germania. "Sa nu uitam relatia speciala a lui Merkel cu Rusia chiar daca nu avem de-a face in cazul ei cu slugarnicia lui Gerhard Schr?der, fostul cancelar, fata de Moscova. Franta a sprijinit Germania in aceasta privinta si a primit promisiunea Germaniei ca va fi sprijinita cand va prelua presedintia UE in vara, in privinta proiectelor Parisului la Marea Mediterana (crearea Uniunii Mediteraneene - n.n.)", afirma istoricul.
El constata ca, dincolo de aceste intelegeri bilaterale, pe ansamblu, "Europa nu are vizionarismul Statelor Unite. Tarile Europei sunt mai preocupate de bunastare, de pactul social, de cele 35 de ore de munca. Europa este obosita, nu are chef sa se certe cu Rusia cand vine vorba despre un obiectiv strategic de viitor cum este extinderea. Statele Unite raman singurul colt de lume care mai pastreaza aura individualismului, care gandeste proiecte pe termen lung", afirma Gosu. Si totusi, spune el, in viitor, chiar Rusia se va vedea obligata sa stranga relatiile cu Europa in fata ofensivei Chinei sau a Indiei. "Rusia se teme de China. Se va vedea obligata sa se apropie de Europa. Asa cum NATO se extinde dintr-un interes foarte pragmatic (este mai bine sa ai aliati langa tine), si Rusia va trebui sa faca un pas spre Europa. Lumea occidentala din care face parte si Europa trebuie sa faca fata altor zone care plesnesc de sanatate. Cum sa o faci?", se intreaba istoricul.
Totusi, ce a obtinut Romania organizand acest summit? In primul rand vizibilitate. In al doilea rand, venind la Bucuresti Putin l-a invitat pe Basescu la Moscova, ceea ce a facut sa se vorbeasca despre o ipotetica dezghetare a relatiilor. Gosu crede insa ca vizita nu va avea loc, "nu se va solda cu ceva concret", pentru ca, in Rusia, protocolul se negociaza ani de zile, iar Putin mai are doar cateva saptamani de mandat. "A fost o chestiune de curtuoazie (invitatia adresata lui Basescu - n.n.). Cand toata lumea te asteapta ca pe Dumnezeu, cand iti place mancarea, cand esti la ultima iesire, iti vine sa fii plin de curtoazie", afirma Gosu. El crede insa ca sub Dmitri Medvedev lucrurile vor merge spre bine in relatia Rusia-Europa, deci si in relatia Rusia-Romania.
Incepem sa cumparam avioane
Ministrul apararii Teodor Melescanu a declarat ca in aceasta saptamana incepe procesul de achizitionare de avioane de lupta, aratand ca este probabila folosirea unei proceduri de "negociere competitiva", fiind nevoie de adoptarea unei hotarari de guvern pentru a permite "aceasta forma specifica de achizitii". "Dorim sa obtinem cat mai rapid aprobarea din partea Guvernului pentru deschiderea discutiilor si incheierea unor contracte care se vor derula pe o perioada de 4-8 ani", a spus Melescanu, adaugand ca finantarea acestor contracte se va face pe baza de credit. Romania intentioneaza sa achizitioneze 48 de avioane multirol, iar in prezent se poate considera ca exista cinci potentiali furnizori: Gripen International - cu avionul JAS-39m, Alenia Aeronautica - Eurofighter Typhoon, Lockheed Martin - F-16, Dassault- Rafale si Boeing cu F-18. Valoarea contractului depaseste 3,5 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
