Amânarea aderării la Schengen nu va avea o influenţă directăasupra cetăţenilor români având în vedere că, din 2002, ei potcircula liber prin Uniunea Europeană. Dar semnalul transmis esteunul foarte prost mai ales pentru investitorii străini, pentru căaceastă amânare implică faptul că în România există un factor derisc la adresa UE.
"Aderarea la Schengen era o chestiune mai degrabă formală, deaici eşecul de proporţii pentru preşedinte şi premier. GuvernareaNăstase a însemnat aderarea la NATO. Guvernarea Băsescu-Tăriceanuaderarea la UE. Guvernarea Băsescu-Boc înseamnă eşecul aderării laSchengen, care nu era o ştachetă greu de trecut. Gestul este,într-un fel, o ofensă la adresa României, dar el arată că niciParisul, nici Berlinul nu cred în guvernul de la Bucureşti",comentează analistul politic Stelian Tănase.
În termeni de eşec vorbeşte şi fostul ministru de externe MirceaGeoană: "Este un eşec sever al actualei administraţii, în frunte cupreşedintele României, dar este şi o chestiune nedreaptă cu privirela România, acest lucru trebuie să îl spun, indiferent de puteresau opoziţie".
Justiţia şi corupţia ne-au pus capac
Ceea ce conduce la amânarea aderării nu este pregătirea tehnică,ci starea justiţiei şi corupţia. Oricât s-au străduit oficialii dela Bucureşti să spună că între aderarea la Schengen şi stareajustiţiei în România nu există o legătură, Parisul şi Berlinul augăsit-o. Tehnic, această legătură nu există pentru că nu i s-a pusnicio condiţie României pentru aderarea la Schengen decât aceea dea-şi întări frontierele. De aceea, fostul ministru de externe,senatorul Teodor Meleşcanu, califică acţiunea oficialilor Germanieişi Franţei drept ilegală, imorală şi discriminatorie.
Dar documentele UE pe Schengen (pe care şi România le-a acceptatodată cu semnarea Tratatului de aderare, în 2005) nu se referă doarla pregătirea tehnică pentru apărarea frontierelor UE, ci şi laalte aspecte ale aquis-ului comunitar precum buna funcţionare aadministrării procesului de apărare a spaţiului comun sau defuncţionarea instituţiilor de aplicare a legii, care vrând-nevrând,trimit la funcţionarea justiţiei. De aici până a face legăturaîntre justiţia nefuncţională a României şi factorul de risc pe carel-ar reprezenta mutarea frontierei UE pe Prut nu a mai fost decâtun pas pe care Parisul şi Berlinul l-au făcut împreună.
"Amânarea aderării va avea efect asupra riscului de ţară şiasupra investitorilor străini. România nu poate ieşi din criză fărăinvestiţii străine, iar a transmite un semnal de acest fel într-operioadă atât de dificilă, egalează cu a indica faptul că Româniareprezintă un risc pentru UE", spune Vasile Puşcaş, care, încalitate de negociator-şef, a încheiat capitolele de negociere laUniunea Europeană.
La intrarea în spaţiul Schengen România va reprezenta frontieraestică a Uniunii. Graniţa de Est este inclusă în conceptul desecuritate europeană a UE, iar, în fiecare toamnă, Bruxellesulprezintă un raport asupra riscului la graniţele sale externe. Dinacest punct de vedere, aderarea României la Schengen nu este doar oproblemă a Bucureştiului, ci mai ales a Uniunii. Iar Franţa şiGermania spun că pentru Uniune aderarea României reprezintă unrisc.
"Acesta este cel mai prost semnal care a fost transmis Românieiîn ultimii 10 ani. Este un semnal la nivel de percepţie, foarte răupentru mediul de afaceri căruia i se spune că România reprezintă unrisc pentru UE", comentează Vasile Puşcaş.
Autorităţile de la Bucureşti s-au concentrat, în ultima vreme,exclusiv pe rezolvarea problemelor tehnice legate de securizareafrontierelor pentru aderarea la spaţiul Schengen, susţinând căîntre această pregătire şi aşa-numitul Mecanism de Cooperare şiVerificare (MCV, acceptat ca formă de control în schimbul aderării)nu ar exista nicio legătură. Din acest punct de vedere, fostulministru de interne, Vasile Blaga, sub mandatul căruia au fostdefinitivate pregătirile pentru Schengen, susţine: "Pot să spuncă, dacă ne uităm la respectarea condiţiilor tehnice, în ceea ce măpriveşte, MAI şi-a făcut datoria". Potrivit Radio FranceInternaţional, Berlinul şi Parisul susţin că România şi Bulgariavor adera la Schengen când va face progrese ireversibile în luptaîmpotriva corupţiei.
Dincolo de resentimentele actualului preşedinte francez, NicolasSarkozy, faţă de România, Bucureştiul a oferit destulă muniţiepentru a fundamenta decizia de ieri. În primul rând raportarea larromii din Franţa: România a colaborat cu Parisul, dar, pe altecanale, a insistat ca Franţa să fie pedepsită. Relaţia cu RepublicaMoldova nu a fost gestionată inteligent şi a lăsat impresia căBucureştiul vrea să introducă Moldova în UE prin uşa din dos.Cazurile de corupţie, nerezolvate de ani de zile, votul dat deParlament în favoarea unor demnitari acuzaţi de procurori (ultimuleste cazul fostului ministru Monica Ridzi) au lăsat impresia căRomânia nu înaintează, dimpotrivă.
Cu ce contracte a încercat Bucureştiul să mulţumeascăParisul şi Berlinul
Pe de altă parte, de-a lungul vremii, Bucureştiul a făcuteforturi mari să mulţumească UE şi mai ales Franţa şi Germania.România a cheltuit 800 mil. euro cu securizarea frontierelor,realizată de EADS Deutschland GmbH. O parte din companiileromâneşti de energie au fost preluate de firme franceze şi germane,la preţuri modice: Distrigaz Sud a fost cumpărat de Gaz de Francepentru 128 mil. euro, Distrigaz Nord de E.ON pentru 125 mil. euro,iar Electrica Moldova tot de E.ON pentru 31,4 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
