Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului au adoptat, marţi, mai multe modificări la Legea lustraţiei, care impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.
Modificările operate de comisii definesc mai clar persoanele care au făcut parte din regimul represiv comunist, pentru a se pune de acord cu Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat neconstituţionalitatea unor articole din forma veche.
Noul text al legii face referire, stabilind categoriile de lustraţi, la încălcarea Constituţiei din 1965, a convenţiilor internaţionale la care România era semnatară în anii respectivi (în special Declaraţia Universală a Drepturilor Omului).
De asemenea, noua formă precizează că persoanele lustrate trebuie să fi ocupat funcţii politice retribuite de PCR în principalele structuri ale aparatului comunist.
"Acel procuror care înainte de 1989 făcea parte din organele de cercetare penală represive nu are ce căuta în viaţa politică din România după 22 de ani. Cei care au anchetat pe revoluţionarii din 1987 sau pe protestatarii de la Braşov, aceia să nu ia parte la viaţa politică din România", a explicat deputatul UDMR Mate Andras Levente.
Sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor). Sunt supuşi restricţiilor legii şi cei care au deţinut funcţii ca prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central.
De asemenea, au fost incluşi ca lustrabili cei care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică, precum şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.
Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.
Aceste funcţii pentru care este interzisă candidatura sau numirea sunt: preşedinte, senator, deputat, ministru, membru al Parlamentului European, consilier local sau judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean. De asemenea, cei definiţi ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist nu pot ocupa funcţii de conducere în principalele direcţii ale Senatului şi Camerei, nu pot face parte din Guvern nici ca miniştri, nici ca secretari de stat sau secretari generali şi nici nu pot fi numiţi în principalele posturi de conducere ale SRTV, SRR, CNSAS, Consiliului Legislativ, conducerea BNR, a companiilor de stat şi regiilor naţionale.
Fostul şef al statului Ion Iliescu a declarat, marţi, la RFI, că Legea lustraţiei este "discriminatorie, aberantă şi total inutilă".
"Ar fi fost oarecum raţional să se discute despre o asemenea lege în primii ani de după căderea dictaturii, după 1989, anii '90. Aşa încât mie mi se pare în general aberantă şi inutilă o asemenea lege într-un cadru democratic de politică deschisă şi când se pronunţă fiecare şi este mai ales cenzura populară care decide asupra tuturor lucrurilor. Mi se pare absolut inutilă o asemenea lege astăzi, la 22 de ani după revoluţie", a declarat Ion Iliescu.
Întrebat dacă se simte direct vizat de Legea lustraţiei, Ion Iliescu a răspuns: "Este inutilă! Eu am 82 de ani, mi-am îndeplinit toate misiunile de om ales prin scrutin popular fundamental şi decisiv, cu 85% în 1990, cu 60 şi ceva la sută în anul 2000. Care e chestiunea?".
Ion Iliescu se îndoieşte că Legea lustraţiei poate fi privită ca o reparaţie morală.
"Reparaţie faţă de ce? Toţi exponenţii vechiului regim au fost înlăturaţi de Revoluţia din decembrie şi s-a intrat într-un regim deschis, firesc, de democraţie activă, aşa încât asemenea măsuri administrative prin legi discriminatorii sunt total inutile în asemenea cadru. Cei care au săvârşit crime în vechiul regim sunt supuşi acţiunilor justiţiei", susţine preşedintele de onoare al PSD.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
