"Acest lucru s-a si intamplat. Romania s-a adresat prima data UE. Dar acum trebuie sa tinem seama de resursele disponibile ale Uniunii si de destinatia lor. UE a avut un fond destinat ajutorarii tarilor din Uniune care nu fac parte din zona euro, de 25,5 miliarde de euro, in cazul in care acestea au dificultati cu balanta de plati. Dupa ce UE a ajutat Ungaria si Lituania in acest fond au mai ramas 12,5 miliarde de euro. La ultimul consiliu al Ecofin (ministrii de finante din UE care s-au intalnit saptamana trecuta - n.n.)
s-a decis ca acest fond sa nu fie majorat. Trebuie sa se mai tina seama de faptul ca la acest fond ar putea apela si alte tari in afara Romaniei", spune Orban.
Asadar, UE nu prea are bani? "Nici chiar asa, dar sprijinul trebuie sa vina si din alte zone cum ar fi Fondul Monetar International", spune comisarul Orban,
Cand el justifica, in decembrie, ca nu avem nevoie de un acord cu Fondul, argumentele sale erau urmatoarele: conditiile pe care le va pune FMI vor fi foarte constrangatoare, iar prima dintre acestea va fi reducerea drastica a deficitului bugetar intr-o perioada in care, dimpotriva, deficitul ar trebui majorat pentru a nu gatui economia prin blocarea comenzilor care ar putea veni de la stat. Daca imprumutul pe care ar urma sa-l primeasca Romania va fi unul comun UE-FMI, ar trebui sa ne asteptam la mai multa ingaduinta din partea Uniunii, stiut fiiind ca reteta Fondului este una standard si, in general, suna asa: reduceti cheltuielile?
"Conditiile pe care le-ar putea pune Comisia Europeana s-ar putea sa fie chiar mai constrangatoare decat cele pe care le va pune Fondul Monetar International. Fara discutie, probabil ca va exista o coordonare intre FMI si Comisia Europeana", spune Orban.
Vestile pentru Romania care vor veni in perioada urmatoare de la Bruxelles nu sunt imbucuratoare. Saptamana trecuta, surse de la Bruxelles indicau faptul ca in aceasta saptamana Comisia va declansa procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei (depasirea deficitului de 3% impus de Tratatul de la Maastricht, ajuns in Romania la finele lui 2008 la 5,2%). Procedura a fost initiata la inceputul anului pentru sase tari ale UE, intre care Franta, Grecia, Spania, Irlanda, Letonia, Malta si Romania. Din nefericire pentru Romania, declansarea procedurii va impune Bucurestiului conditionalitati legate in principal de deficitul bugetar, iar aceste conditionalitati se vor suprapune peste cele ce vor deriva din negocierile pentru un imprumut extern.
"In perioada urmatoare va urma sa fie analizat noul program de convergenta (pentru aderarea la euro - n.n.) pe care Romania l-a transmis la Bruxelles. Vedeti, punctul de vedere al Comisiei a fost de multa vreme foarte clar. Este nevoie de sanatate bugetara, de o echilibrare a cheltuielilor in raport cu veniturile, de o politica care sa asigure competitivitatea. Din pacate, politica bugetara imprudenta, cheltuielile nejustificate, lipsa de echilibru ne-au adus aici. Aceste lucruri vor fi discutate foarte probabil in aprilie. Vorbiti despre conditiile FMI? Nu-i exclus ca si Comisia Europeana sa aiba conditiile ei, poate chiar mai dure", sustine comisarul Orban.
Daca analizele Comisiei vor indica o crestere negativa (Comisia va spune in viitoarea evaluare ca Romania stagneaza sau cresterea va fi negativa, fata de o previziune de crestere economica de 1,8% la inceputul anului), atunci conditiile pentru acordarea imprumutului vor fi si mai stricte, crede Orban.
Si, totusi, afirma el, UE nu va lasa Romania de izbeliste, asa cum nu va lasa vreun alt stat membru. La Consiliul European (reuniunea sefilor de state si de guverne din UE - n.n.) din 20 martie problema ajutorului pentru tarile in dificultate va fi din nou abordata, dar, potrivit lui Orban, totul va fi discutat "de la caz la caz". Deja Comisia a lasat, intr-un fel, garda jos, acceptand accelerarea platilor in avans din fondurile structurale.
"Acest lucru inseamna un plus de 500 de milioane de euro pentru Romania in 2009. Acesti bani nu sunt conditionati, sunt avansuri la plata", afirma comisarul.
La reuniunea sefilor de state si de guverne din UE vor fi adoptate mai multe solutii - si, fara discutie, principala miza va fi "reformarea din temelii" a sistemului financiar international, potrivit comisarului.
"Banca Centrala Europeana va avea un rol si mai important, nu doar de reglamentare, ci si de preventie. Se va urmari apoi raspunsul concret al UE pe zona economica - masurile care au fost luate diferit, de la stat la stat - si se va incerca coordonarea miscarilor. Nu in ultimul rand va fi analizata componenta sociala, masurile pentru cei care ajung in somaj, pentru ca este mare nevoie ca oamenii care sunt in dificultate sa fie sprijiniti. Un punct de vedere comun al UE la reuniunea G20 din aprilie de la Londra va fi, fara discutie, unul dintre principalele puncte care vor fi discutate la summit-ul UE", spune comisarul Orban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
