Cel mult 1.000 de salariati din sistemul bugetar castiga 15.000 - 16.000 de lei (3.600 - 3.800 de euro) brut pe luna, a declarat intr-un interviu acordat ZF Valentin Mocanu, secretar de stat in Ministerul Muncii, coordonator al dialogului social si al grupului de lucru care lucreaza la elaborarea legii salarizarii unice a angajatilor de la stat. Salariul mediu net pe economie a ajuns la 1.402 lei (327 de euro) in luna martie, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
"Nu cred ca sunt mai mult de 1.000 de angajati in sistemul de stat care sa aiba un venit brut de 15.000 - 16.000 de lei lunar. Astfel de salarii sunt la unele autoritati de reglementare si in sistemul judecatoresc. Din punct de vedere moral este jenant si nu este corect sa existe astfel de diferente intre salariile mici si cele mari", spune Mocanu.
Cat priveste sporurile uriase de la stat despre care s-a vorbit in ultima vreme, Mocanu spune ca "o treime din veniturile despre care s-a discutat repre-zinta salariul de baza, restul pana la maxim 40% sunt sporuri, iar restul sunt venituri accidentale si vor ramane accidentale".
Salariul minim: Intre 1.100 si 1.500 de lei in 2013
Legea salarizarii unice va afecta 1,38 de milioane de salariati din sistemul bugetar si va functiona pe baza unei grile de ierarhizare in care raportul intre salariul minim pe economie si cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie de maximum 1 la 15.
"Salariul minim brut ar putea ajunge in 2013 la 1.500 de lei, intr-un scenariu optimist si la 1.100 de lei,
intr-un scenariu pesimist. Pentru majorarea salariului minim, vom lua in calcul inflatia si mersul economiei. Probabil va exista un grup de experti de la Ministerul Muncii, cel al Finantelor si de la prognoza care vor decide pana in octombrie calendarul dupa care poate fi majorat salariul minim", explica secretarul de stat.
Mocanu a fost pana la momentul numirii in functia de secretar de stat in urma cu trei luni secretar general al confederatiei sindicale CNSLR Fratia.
In ceea ce priveste ingrijorarile mediului privat cu privire la faptul ca legea salarizarii unice ar creste nerealist salariile, secretarul de stat spune ca angajatorii privati ar trebui sa fie ingrijorati de alte lucruri: "2014 va fi, probabil, anul in care Romania va adera la zona euro. Cu nivelul actual de salarii, mi-e foarte greu sa cred ca firmele private din Romania isi vor mentine competitivitatea pe piata europeana".
Acordul cu FMI stipuleaza ca legea salarizarii unice se va aplica incepand cu 1 ianuarie 2010. "Modul in care se vor injecta bani in sistem depinde de fondurile bugetare pe care le furnizeaza economia reala. Nu cred ca pe perioada de aplicare, vreun Guvern isi va permite sa mareasca procentul din bugetul de stat alocat majorarilor salariale fara sa tina cont de cum va merge economia", crede Mocanu.
Toate ministerele, demnitarii, autoritatile centrale si locale, institutiile din subordonarea ministerelor, cum sunt muzeele, autoritatile de reglementare si de control - cum sunt CSA, ANRE sau CNVM - vor intra sub incidenta legii, care urmeaza sa fie finalizata pana la 30 iunie. "Dupa cum avansam, cred ca este fezabil termenul", a precizat secretarul de stat.
Companiile de stat, cum este Electrica, spre exemplu, nu intra sub incidenta legii, pentru ca se considera ca activeaza in mediul comercial. De asemenea, Guvernul a decis ca salariatii Bancii Nationale sa nu intre in categoria institutiilor care vor fi afectate de legea unica a salarizarii.
Ce va spune legea
Pe nivelul 1 din grila unica de salarizare se va afla salariul minim pe economie, de 600 de lei in prezent, in continuare aplicandu-se coeficienti de multiplicare, astfel incat la nivelul 2 salariul va fi 1.200 de lei, iar la nivelul 15 va fi de 9.000 de lei, daca luam ca baza de calcul salariul minim pe economie. Functiile din sistemul bugetar vor fi grupate in 250-300 de niveluri de echivalare.
Dat fiind ca sunt foarte multe functii in sistem, intre doua pozitii in grila vor fi operate majorari in pasi mai mici. "De exemplu, intre 1 si 2, vom avea coeficienti de multiplicare ca 1,05, ceea ce ar corespunde unui salariu de 630 de lei, sau 1,10, adica 660 de lei si asa mai departe. Pe masura ce vom vorbi de functii mai ridicate in grila, diferentele vor fi facute cu pasi mai mari", explica Mocanu.
El precizeaza ca ierarhizarea se face pe functii si coeficienti de indexare, sunt introduse veniturile actuale in grila, iar apoi se va stabili printr-un algoritm cum vor creste veniturile gradual. "Pana acum, in timpul discutiilor, am interzis sa se vorbeasca de salarii."
Schema de echivalare a functiilor este construita pe trei niveluri. Primul nivel echivaleaza referentul superior in minister cu agent politie debutant, secretar de scoala sau pedagog, grefier, statistician medical sau laborant. In cel de-al doilea nivel, functia de profesor gradul II de liceu cu vechime de 6-10 ani este echivalata cu cea de inspector din cadrul MAI, muzeograf gradul II, preot de parohie de la Ministerul Culturii, farmacist, consilier juridic principal si auditor principal din cadrul Agentiei Nationala a Functionarilor Publici. In al treilea nivel, cu medicul primar de clinica sunt echivalate functii precum cea de conferentiar universitar, maior, judecator de tribunal, procuror tribunal sau consul.
"Sunt trei niveluri de referinta. Cand am ales functiile de referinta pentru cele trei niveluri, ne-am gandit ca majoritatea salariatilor vor fi in zona de mijloc. Sub primul nivel vor fi muncitorii si functiile cu calificare redusa, care sunt foarte putine, de la 1 pana la 5, cum s-a discutat anterior".
Mocanu spune ca o varianta mai buna ar fi ca al doilea nivel sa inceapa de la 3 ca si coeficient de multiplicare si nu de la 5, cum s-a discutat pana acum, pentru a prinde cat mai multi salariati din sistem in zona de mijloc, care ar urma sa includa angajatii cu salarii cuprinse intre nivelul 3 si nivelul 11.
La urmatoarea discutie pe tema salarizarii, care va avea loc maine, toate institutiile trebuie sa prezinte evaluari privind introducerea in grila a functiilor pe care le au.
Nu vor mai fi mai "bogati" decat seful statului
Presedintele Romaniei, cei doi sefi ai Parlamentului si presedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Curtii Constitutionale vor fi cel mai bine platiti in sistemul bugetar. "S-a stabilit ca la nivelul 15 in grila vor fi presedintele, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si posibil si presedintele Curtii Constitutionale", a spus Mocanu.
In prezent, presedintele castiga 9.555 de lei (2.275 de euro), iar cel mai mare venit de la stat il are presedintele Curtii Constitutionale - 14.950 de lei pe luna (3.560 de euro), potrivit unui document guvernamental. Venitul lunar include salariul de baza si toate sporurile si bonusurile.
Cu toate acestea, exista salarii peste cel al presedintelui. Spre exemplu, un judecator de la Curtea Constitutionala castiga 14.375 de lei (3.422 de euro).
Intrucat unul din principiile de baza agreate de legea salarizarii este ca nu va scadea niciun salariu, presedintele Romaniei va avea in continuare un salariu mai mic decat alte categorii de personal bugetar, desi va fi asezat in varful piramidei.
"Se va gasi o functie - judecator spre exemplu -, care decidem ca trebuie sa fie la nivelul 13 in grila, adica sa aiba de 13 ori salariul minim pe eco-nomie. Daca judecatorul are in prezent un salariu de 14.000 de lei, salariul sau va sta pe loc pana in momentul in care toti salariatii din categoria sa ajung la 14.000, in timp ce salariul presedintelui va creste gradual, ajungand, spre exemplu, la 17.000 de lei", explica secretarul de stat.
Pentru elaborarea legii salarizarii unice lucreaza un grup de lucru de aproximativ 30-35 de oameni, grup format din reprezentanti ai sindicatelor (cinci confederatii sindicale reprezentative), patronatelor, ministerelor si ai autoritatilor care vor fi afectate de lege si ai Ministerului Muncii.
Vor fi primii la salarii
- Presedintele Romaniei
- Cei doi sefi ai Parlamentului
- Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
- Presedintele Curtii Constitutionala
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
