Obiectiile Ministerului Justitiei la legile sigurantei nationale au condus la inca o amanare a adoptarii lor in Guvern, spre nemultumirea lui Calin Popescu-Tariceanu care are o disputa mai veche cu ministrul Monica Macovei pe acest subiect.
Ministrul justitiei Monica Macovei se opune trecerii Servi-ciului de Paza si Protectie (SPP) in subordinea Ministerului de Interne si a Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) in cea a Ministerului Comunicatiilor - acestea fiind doar doua dintre obiectiile fata de pachetul legislativ care ar fi trebuit sa fie adoptat in sedinta de ieri a Guvernului.
Nu a fost adoptat pentru ca, potrivit purtatorului de cuvant al primului-ministru, Oana Marinescu, ministrul justitiei a trimis foarte tarziu obiectiile sale si nu si-a dat avizul asupra proiectelor, premierul exprimandu-si, ca si saptamana trecuta, nemultumirea fata de Monica Macovei. (Trebuie spus insa ca nici ministrul administratiei si internelor nu agreeaza trecerea SPP in subordinea acestei institutii.
"In urma dezbaterilor din sedinta de astazi (ieri - n.r.), s-a constatat ca Ministerul Justitiei a trimis observatiile sale aseara tarziu, pe fax, si nu a existat o intalnire directa intre reprezentantii ministerului si echipa care se ocupa de redactarea acestor texte. In cadrul unei astfel de intalniri trebuie sa existe o comunicare directa si mai ales o armonizare a punctelor de vedere", a afirmat Oana Marinescu. Potrivit purtatorului de cuvant, Tariceanu a cerut expertilor sa se grabeasca pentru ca proiectele sa fie adoptate saptamana viitoare.
Pachetul legislativ privind siguranta nationala cuprinde cinci proiecte: legea securitatii Romaniei, legea SRI, legea SIE, legea informatiilor si contrainformatiilor si legea privind statutul ofiterilor de informatii.
Inca din faza de preproiect, cand au fost elaborate in Consiliul Superior de Aparare a Tarii (CSAT), ele au starnit dispute aprinse. Documentelor, asa cum au iesit din CSAT, le-a fost reprosat faptul ca dau puteri prea mari ofiterilor de informatii si serviciilor de informatii care puteau, de pilda, cere date confidentiale institutiilor bancare despre conturile persoanelor banuite ca atenteaza la siguranta nationala. Astfel de prevederi controversate au fost eliminate de consilierii premierului, care au introdus insa elemente noi. Ei au propus o noua lege - legea securitatii nationale, aflata acum in pachetul legislativ - care trece premierului si Guvernului multe dintre prerogativele pe care le avea seful statului. Impresia pe care a lasat-o aceste mici sicane a fost ca presedintele si premierul isi disputa controlul serviciilor secrete.
Desi nu s-a declarat intru totul de acord cu proiectele venite din CSAT, aducandu-le amendamente, Monica Macovei a criticat in egala masura proiectele facute de consilierii premierului. A fost criticata in primul rand trecerea SPP si STS in subordinea unor ministere, argumentul pentru pastrarea status-quo-ului fiind acela ca cele doua institutii sunt utilizate de toate institutiile statului. De asemenea, Ministerul de Justitie crede ca legea securitatii nationale se suprapune peste legea informatiilor si contrainformatiilor. Or, aceasta lege elaborata la Palatul Victoria ii plaseaza pe picior de egalitate pe premier si presedinte cand vine vorba de organizarea, coordonarea si strategia de securitate nationala. In prezent, ultimul cuvant il are aici seful statului in calitate de presedinte al CSAT.
Controversate au fost si atributiile - considerate foarte largi - pe care ofiterul de informatii le avea, potrivit proiectelor eleborate la Cotroceni. La Palatul Victoria legea care reglementa aceste a atributii a fost modificata.
Ofiterii mai pot efectua, potrivit variantei Guvernului, acte de urmarire penala numai in situatii speciale (si doar sub controlul unui procuror) precum terorism sau trafic de droguri. Serviciilor li s-a interzis sa fie finantate din alte surse decat de la bugetul de stat. Li s-a interzis sa aiba ofiteri acoperiti in sindicate, presa si partide politice.
Presedintele Traian Basescu a comentat ieri aceasta situatie, afirmand ca noile legi ale securitatii trebuie sa respecte drepturile omului, dar trebuie si sa permita ofiterilor de informatii sa fie eficienti. Basescu a facut aceste declaratii la o reuniune a serviciilor de informatii europene care s-a desfasurat la Bucuresti.
In privinta noilor legi, Basescu spune ca ele va trebui sa protejeze cetateanul de abuzuri, iar libertatile acordate serviciilor de informatii sa nu incalce drepturile cetateanului.
Basescu crede ca Uniunea Europeana ar trebui sa adopte modelul romanesc al Comunitatii de Informatii - organismul ce are 40 de analisti de la toate serviciile, care analizeaza informatiile de la SRI, SIE, Directia de informatii a Armatei si cea din Ministerul de Interne, le sintetizeaza si le trimit celor care iau decizii: presedinte, premier, ministri.
Comunitatea de informatii europeana ar trebui, in opinia presedintelui, sa permita schimbul de informatii legate de amenintari la adresa securitatii europene intre toate statele membre, nu doar bilateral, sustine presedintele Basescu.
Ce prevad legile sigurantei
Legea securitatii nationale ii plaseaza pe picior de egalitate pe premier si presedinte cand vine vorba de organizarea, coordonarea si strategia de securitate nationala. In prezent ultimul cuvant il are seful statului.
Serviciul de Paza si Protectie (SPP) trece, ca departament, la Ministerul de Interne.
Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) trece, ca departament, la Ministerul Comunicatiilor.
SRI nu mai poate desfasura activitati comerciale si va fi finantat integral de la buget.
Ofiterii de informatii mai pot efectua acte de urmarire penala doar in situatii speciale (si sub controlul unui procuror) precum terorism sau trafic de droguri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
