Încercările Franţei de a ocupa rolul central în cadruloperaţiunilor militare din Libia în locul NATO au creat tensiuni îninteriorul coaliţiei internaţionale, scrie Financial Times. "Sunttensiuni între Statele Unite şi Marea Britanie pe de-o parte şiFranţa de cealaltă parte", a declarat un oficial occidental.
În plus oficialul a adăugat că ţările din NATO preferau caoperaţiunile să se desfăşoare sub responsabilitatea alianţeinord-atlantice.
"Franţa a blocat din senin totul, am fost surprinşi.Preşedintele Sarkozy a vrut să anunţe atacurile exact în momentulîn care ieşea de la întâlnirea NATO de la Paris", a spus diplomatuloccidental.
O altă controversă care îl înconjoară pe preşedintele francezeste că, în condiţiile în care Parisul a fost prima capitalăimportantă ce a recunoscut guvernul format din liderii rebelilor, oîntâlnire a lui Sarkozy cu reprezentanţii acestora a fost aranjatăde Bernard-Henry Levy, un filosof cu înclinaţii de stânga şi ocelebritate media, şi nu prin intermediul canalelor oficiale. Levyi-a cerut lui Sarkozy să intervină în conflictul libian şi deşi nudeţine o poziţie oficială în executivul de la Paris, a fost primulcare a anunţat că Franţa ia în considerare atacuri aeriene înLibia.
Ministrul italian de externe Franco Frattini a cerut la rândulsău ca operaţiunile din Libia să treacă sub comanda NATO, sugerândcă atacurile nu sunt coordonate. "Cred că este momentul pentru oabordare coordonată de NATO decât de o coaliţie de voluntari", aspus Franco Frattini.
În plus, şi permierul britanic David Cameron a cerut caoperaţiunea să intre sub umbrela alianţei nord-atlantice.
De teama urmărilor implicării într-un conflict armat într-o atreia ţară musulmană, preşedintele american Barack Obama a anunţatcă SUA intenţionează să joace un rol secundar în această campaniemilitară, urmând să predea comanda partenerilor din coaliţie "întermen de câteva zile şi nu săptămâni".
De cealaltă parte, oficialii francezi au negat că ar fi acţionatindependent, explicând că era stabilit de la început ca avioanelede luptă franceze să lovească primele, urmate de cele britanice şide cele americane.
"Toate atacurile au fost coordonate alături de parteneriinoştri. Ştiam foarte bine ce facem şi acest lucru este reciproc", aexplicat un oficial francez din ministerul apărării.
Franţa, spre deosebire de Marea Britanie, şi-a manifestatopoziţia de la bun început în privinţa unei operaţiuni coordonatăde NATO, justificând că o astfel de poziţie ar trimite un semnalgreşit lumii arabe.
Autorităţile de la Ankara continuă să împiedice participareaalianţei nord-atlantice în operaţiunile din Libia.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu se opuneoperaţiunilor, susţinerea din partea Turciei fiind posibilă doar încondiţiile în care operaţiunea nu se va transforma într-una deocupaţie.
Ţările arabe păstrează distanţa
Ţările arabe preferă să rămână neutre chiar dacă la începutşi-au arătat susţinerea pentru intervenţia militară.
Oficialii din Emiratele Arabe Unite, una dintre cele două ţăriarabe care s-au oferit să se implice în operaţiunile militare, audeclarat că rolul lor va fi limitat la furnizarea de asistenţăumanitară. Amr Mussa, secretarul general al Ligii Arabe, a declaratcă vrea "protecţie pentru civilii din Libia, nu bombardarealor".
Colonelul american Tim Collins a explicat că implicarea înoperaţiuni a statelor arabe este determinantă pentru succesulintervenţiei. "Susţinerea din partea ţărilor arabe este crucială,altfel intervenţia va apărea ca un nou atac al Occidentului laadresa ţărilor arabe. Ar trebui să includem ţările arabe în comandaşi controlul operaţiunilor, să ne asigurăm că sunt implicate."
Forţele lui Gaddafi sunt în genunchi
În pofida neînţelegerilor din interiorul coaliţiei, atacurile curachete şi avioane de vânătoare au reuşit să distrugă o mare partedin capacităţile militare de apărare ale regimului Gaddafi.Premierul britanic David Cameron a declarat că "forţele coaliţieiau neutralizat în mare parte apărarea antiaeriană libiană".
Campania de atacuri aeriene pare că a oprit pentru moment nunumai capacitatea armatei libiene de a se apăra, dar şi forţaacesteia de a ataca grupările rebele. Pentru prima oară de laînceperea operaţiunilor un avion american de vânătoare F15 s-aprăbuşit în nord-estul Libiei, oficialii americani declarând căevenimentul a avut loc din cauza unei defecţiuni şi nu ca urmare aripostelor forţelor libiene.
"Ştim că aparatul a avut probleme tehnice. Ambii membri aiechipajului s-au catapultat şi sunt în siguranţă", a declarat VinceCrawley, purtător de cuvânt al US Africa Command.
"Forţele guvernului dispuse în apropierea oraşului Benghazi numai au capacitatea de a redeclanşa operaţiunile ofensive", adeclarat generalul american Carter Ham, comandantuloperaţiunilor.
Rachetele lansate de avioanele de vânătoare ale coaliţiei aulovit clădiri din Tripoli din complexul în care se află MuamarGaddafi, însă atât Barack Obama, cât şi David Cameron au subliniatcă eliminarea fizică a lui Gaddafi nu este unul dintre obiectivelemisiunii. "Libia trebuie să scape de Gaddafi, libienii trebuie săîşi decidă singuri viitorul", a spus David Cameron.
Reacţiile lumii arabe laintervenţia din Libia
- Irak
Irakul susţine campania militară a aliaţilor din Libia. "Imipare rău pentru libieni, vina este a Ligii Arabe şi a diplomaţilorcare au tăcut atâta timp, până când a devenit necesară intervenţiacomunităţii internaţionale", a spus Asmaa al-Mousawi, membru alcomisiei de relaţii internaţionale a parlamentului irakian.
- Bahrain
Liderii din Bahrain nu au luat nicio poziţie oficială înprivinţa operaţiunilor militare din Libia, în condiţiile în carefac eforturi pentru a ţine sub control propriile revolte populare.Totuşi, oficialii din Bahrain s-au poziţionat în spatele punctuluide vedere al Consiliului de Cooperare al Golfului, organizaţie careşi-a manifestat susţinerea doar pentru acţiunile ce privescprotecţia civililor libieni.
- Egipt
Egiptenii continuă să vadă revoluţia libiană prin prismapropriilor experienţe. Populaţia din Egipt susţine într-o proporţiecovârşitoare intervenţia militară din Libia în condiţiile în careforţele armate egiptene au rămas neutre în timpul celor 18 zile deproteste de stradă. Jurnalistul egiptean Hamza Moussa a declarat cărezoluţia ONU dă autoritatea necesară forţelor internaţionalepentru a opri crimele împotriva umanităţii săvârşite deGadhafi.
- Emiratele Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite (UAE) susţin intervenţia occidentală înLibia, în presa din Golf fiind publicate puţine critici la adresaoperaţiunilor militare. Abdul Rahman al-Atiyah, secretarul generalal Consiliului de Cooperare al Golfului, a declarat că UAE facparte din coaliţia internaţională ce se opune regimuluiGaddafi.
- Siria
Autorităţile siriene s-au opus vehement intervenţiei armateinternaţionale asupra Libiei. De altfel, Siria şi Algeria au fostsingurele ţări arabe care au votat împotriva rezoluţiei ONU."Oficialii sirieni nu vor să creeze un precedent al intervenţiilormilitare în regiune", a explicat un analist din Damasc.
- Iran
Regimul iranian şi-a exprimat suspiciunea asupra intervenţieimilitare internaţionale din Libia, cu toate că oficialităţile audeclarat că susţin acţiunile rebelilor libieni. Ramin Mehmanparast,purtătorul de cuvânt al ministerului de externe din Iran, a descrisatacurile ca fiind o nouă formă de colonialism.
Atacurile pas cupas
Poziţionarea forţelor în zona Mediteranei
- Statele Unite au poziţionat 11 nave şi submarine în Mediteranapentru sprijinirea operaţiunilor din Libia. Acestea includ treisubmarine, două nave amfibii de atac şi două distrugătoare curachete ghidate. În prezent nu există portavioane staţionate înapropierea Libiei
- Marea Britanie are două fregate în apropierea coastei libiene.Surse guvernamentale au declarat că ar putea fi mobilizate şidistrugătoare.
- Canada a trimis o navă de război în Mediterana, spun oficialii,pe lângă cele şase bombardiere CF-18 mobilizate.
- Italia, despre care Statele Unite au anunţat că are 11 nave cesusţin operaţiunile din Libia în Mediterana, a mai trimis unportavion şi un distrugător pentru întărirea apărării şisupravegherii aeriene.
- Franţa a trimis în regiune portavionul Charles de Gaulle.
Sâmbătă 19 martie
- Avioane franceze de recunoaştere şi război au început săsurvoleze Libia.
- Franţa susţine că avioanele sale au tras primul foc în asaltulasupra Libiei.
- Aproximativ 20 de avioane franceze au fost implicate înoperaţiunile de sâmbătă. Acestea au distrus patru tancuri şivehicule armate de lângă Benghazi.
- Sâmbătă, Statele Unite şi Marea Britanie, în cadrul unui ataccomun în care au fost folosite două distrugătoare cu racheteghidate americane, trei submarine americane şi un submarinbritanic, au lansat peste 110 rachete Tomahawk împotriva aaproximativ 22 de ţinte libiene.
Noaptea de sâmbătă 19 martie spre duminică 20martie
- Peste noapte, avioane de luptă americane AV-8B susţinute deavioane tip Growler au lansat atacuri aeriene asupra trupelorterestre şi a posturilor de apărare aeriană ale lui Gadhafi. Laoperaţiune au participat şi trei bombadiere americane B2 şi 12avioane de luptă F-15 şi F-16.
- Marea Britanie a lansat rachete Stormshadow din avioane TordanoGR4.
- Operaţiunea a fost susţinută de avioane de realimentare VC10 şiTristar şi de avioane de supraveghere E3D Sentry şi Sentinel.
Duminică 20 martie
- Asaltul aerian pare să fi stopat avansul unităţilor armate alelui Gadhafi către oraşul controlat de rebeli Benghazi.
- Cincisprezece avioane de luptă franceze au survolat Libia fărăa întâmpina rezistenţă.
- Avioanele italiene s-au alăturat operaţiunilor pentru primadată când şase aparate Tornado au decolat din Trapani.
- Franţa şi-a trimis portavionul Charles de Gaulle, cuaproximativ 15 avioane de luptă, către Libia.
- Qatarul a trimis patru avioane de luptă de fabricaţie francezăMirage 2000/9 către Libia.
Luni 21 martie
- Forţele americane şi britanice au lansat 12 racheteTomahawk.
- Forţe aeriene din Franţa, Spania, Italia, Danemarca şi StateleUnite au desfăşurat misiuni de întărire a zonei de interdicţieaeriană şi recunoaştere.
- Nu au fost identificate avioane militare libiene de laînceperea operaţiunilor coaliţiei.
- Aproximativ 20 de avioane franceze au fost implicate înoperaţiunile de luni.
- Avioanele canadiene au desfăşurat primele misiuni, patru CF-18şi două aeronave de realimentare supraveghind zona din nordulLibiei. Cătălina Apostoiu
Prima pierdere a aliaţilor
Prima pierdere suferită de coaliţia internaţională este unaparat de zbor de tip F-15 Eagle care însă s-a prăbuşit ca urmare adefecţiunilor tehnice. Preţul de pornire al unui asemenea avionîncepe de la 29 de milioane de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
