Autoritatile de la Roma au ince-put ieri recensamantul si amprentarea in taberele de nomazi dupa cateva zile de proteste ale reprezentantilor institutiilor europene, guvernului roman si organizatiilor neguvernamentale. Amprentarea nomazilor - despre care multe voci de la Bucuresti au spus ca este discriminatorie si aduce atingere demnitatii umane - vine la o zi dupa ce Camera Deputatilor a votat un amendament care prevede amprentarea tuturor italienilor.
Ministrul de externe italian Franco Frattini a raspuns ieri acuzatiilor de tratament discriminatoriu printr-o scrisoare catre omologul sau roman, Lazar Comanescu, in care a explicat ca Guvernul de la Roma a inceput un recensamant in taberele de nomazi, unde se afla si italieni, dar si cetateni din state extracomunitare, precizand ca va fi respectat dreptul comunitar.
Seful diplomatiei italiene - fostul comisar european pe justitie si afaceri interne - a subliniat, potrivit MAE, ca nu doreste o catalogare sau crearea unei baze de date, ci un recensamant al rezidentilor din acele tabere, printre care figureaza si cetateni italieni si cetateni din tari extracomunitare, deseori fara documente de identitate.
Amprentarea nomazilor, inceputa in urma cu cateva zile la Roma si Napoli, acolo unde se afla concentrate numeroase comunitati de rromi proveniti din Romania, a fost oprita ca urmare a protestelor publice fata de posibilitatea ca si minorii sa fie amprentati.
Parlamentul European a adoptat o rezolutie de condamnare a amprentarii, iar guvernul de la Bucuresti si-a concentrat atentia asupra Romei, transmitand mesaje de protest.
Ieri ministrul roman de interne, Cristian David, a mers in capitala Italiei pentru a discuta cu omologul sau Roberto Maroni - ambii erau invitati la un seminar privind relatiile dintre Romania si Italia -, insa acesta a lipsit de la intalnirea cu demnitarul roman.
Ministrul roman a spus ieri in cadrul seminarului ca problema taberelor de rromi din Italia este o realitate "care trebuie abordata cu masuri potrivite din punct de vedere social si moral, pentru ca este vorba de o problema sociala si nu de infractionalitate".
"Raspunsurile potrivite sunt accesul la educatie si munca", a precizat David, adaugand ca "ceea ce trebuie sa se sprijine si sa se sustina este integrarea si nu marginalizarea".
Inaintea acestei intalniri, Maroni, membru al Lega Nord, afirmase intr-un interviu in cotidianul La Repubblica ca premierul Calin Popescu-Tariceanu critica fara fundament masurile luate de italieni, in vreme ce presedintele Traian Basescu este de acord cu ele.
Referindu-se la discutiile cu presedintele Romaniei pe tema amprentarilor, Roberto Maroni a declarat, potrivit La Repubblica: "Avem o discutie deschisa. A cerut directive si din partea noastra nu exista nicio obiectie in a tine cont de recomandarile sale. Si nu exista nicio obiectie din partea sa in privinta liniei pe care dorim sa o adoptam. Totul va fi facut conform regulilor si respectand toate normele italiene si internationale pentru a rezolva indecenta din taberele de rromi. Noi vrem sa le garantam minorilor aceste drepturi, indiferent de aceste polemici ofensive si false", a declarat Roberto Maroni.
In aceeasi vreme, ministrul a spus ca reactia premierului roman Calin Popescu-Tariceanu, care a cerut autoritatilor italiene sa nu aplice romanilor un tratament discriminatoriu reprezinta afirmatii lipsite de orice fundament. "Sunt polemici false si nu ma voi obosi sa le urmaresc", a spus Maroni.
Ministrul de interne a raspuns si criticilor liderului opozitiei italiene, Walter Veltroni, care a cerut suspendarea ordonantei privind amprentarea locatarilor din taberele de rromi, dupa ce o comisie parlamentara a aprobat masura introducerii amprentelor digitale ale tuturor cetatenilor pe acte de identitate din 2010.
"Trebuie sa citim documentele. Ordonanta noastra vizeaza organizarea de recensaminte in taberele de nomazi si nu este indreptata impotriva rromilor", a spus Maroni, referindu-se si la setul de masuri pentru siguranta adoptat de fostul Guvern Romano Prodi.
"Acolo se vorbea de urgenta pe care o reprezinta rromii, acolo era vorba de discriminare etnica, iar noi am corectat aceasta" greseala, subliniaza Maroni.
Discutiile despre rromi au luat amploare in Roma in toamna anului trecut, dupa ce un cetatean roman de etnie rroma, Romulus Mailat, a ucis-o pe Giovanna Reggiani, sotia unui ofiter de politie italian, langa o periferie a capitalei italiene.
Mai multe tabere de nomazi de la marginea marilor orase au fost atacate, apoi guvernul Prodi a decis demolarea lor si expulzarea celor care nu aveau acte de rezidenta.
In alegerile generale din aceasta primavara, Silvio Berlusconi a castigat presedintia Consiliului de Ministri cu un puternic mesaj antiimigratie, care l-a propulsat si pe Giovanni Allemano la Primaria Romei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
