La doar o zi dupa ce a facut o vizita de curtoazie la Kremlin, noul presedinte al Ucrainei, Viktor Iuscenko, s-a deplasat in prima sa vizita oficiala in Occident, pentru a promova ceea ce in campania electorala pentru alegerea sa a fost o piatra de hotar - strangerea legaturilor Ucrainei cu Uniunea Europeana si NATO.
Iuscenko s-a dus ieri la sediul Consiliului Europei, la Strasbourg,urmand ca joi sa se adreseze plenului Parlamentului European, la Bruxelles.
La sediul Consiliului Europei, organism care nu face parte din structurile Uniunii Europene, liderul ucrainean urma sa prezinte o declaratie in care sa-si anunte respectul si sustinerea fata de valorile europene, in special pentru cele din domeniul drepturilor omului.
Se pare ca in sanul Uniunii Europene sentimentele privind apropierea Ucrainei de forul pan-european sunt destul de impartite. Uniunea Europeana, desi a felicitat poporul ucrainean pentru alegerea lui Iuscenko, desi a anuntat, la nivel de lideri responsabili cu relatiile externe, ca doreste legaturi mai stranse cu Kievul, este tot mai probabil ca se confrunta cu ivergente de opinie in privinta aderarii Ucrainei la UE.
Nu mai devreme decat ieri, cand la Iuscenko deja luase drumul spre organismele europene, o declaratie a comisarului european pentru relatii externe al UE, Benita Ferrero-Waldner, a innegurat optimismul proeuropean al noilor oficiali de la Kiev. Ea fusese invitata de catre Comisia de politica externa a Parlamentului European la o discutie pe agenda careia figura si subiectul Ucraina.
Ferrero-Waldner a spus ca Uniunea Europeana nu este pregatita, "pentru moment", sa ofere Ucrainei perspectiva aderarii la organizatie. Propunerea unui acord de asociere Ucrainei "ar reprezenta un indiciu al unei viitoare aderari. UE nu este dispusa, pentru moment, sa faca acest lucru", a subliniat comisarul european.
Ea a adaugat ca nu trebuie uitat, in ceea ce priveste extinderea UE, criteriul "capacitatii de absorbtie a Uniunii si de functionare a organizatiei". Ferrero-Waldner a precizat ca Uniunea Europeana trebuie sa integreze cele zece state care i s-au alaturat la 1 mai 2004.
Comisarul european a pledat, in fata eurodeputatilor, in favoarea posibilitatilor oferite Ucrainei in cadrul politicii de vecinatate a UE.
Este vorba despre un plan in zece puncte, care a fost propus de catre Uniune. Acesta are in vedere impunerea unor conditii mai avantajoase in promovarea comertului intre UE si Ucraina, precum si cooperarea indeaproape in privinta combaterii imigratiei ilegale, ca si a strategiilor de securitate si politica externa.
Planul a facut si obiectul unor declaratii pe care inaltul responsabil in probleme de politica externa al UE, Javier Solana, si comisarul european pentru politica externa, Benita Ferrero-Waldner, le-au facut publice zilele trecute. Ambii au spus, ca reactie la solicitarea lui Iuscenko de a gasi o cale pentru aderarea Ucrainei la Uniune, ca la Kiev s-a luat o decizie buna, o "alegere strategica".
Solana si Ferrero-Waldner au inaintat o scrisoare deschisa pe care urmeazai sa o dezbata, saptamana viitoare, ministrii de externe ai UE, in care ambii pledeaza pentru gasirea unor cai de actiune pentru a aduce la realitate prioritatea oficialilor de la Kiev.
Nu este clar, avand in vedere aceste declaratii oarecum contradictorii, daca portile Uniunii se vor deschuide, totusi, curand pentru Ucraina. Se pare ca Germania si Franta au devenit eurosceptice in privinta largirii si mai spre Est a granitelor Uniunii, dupa ce s-au confruntat cu uriasul val de extindere la de la 1 mai 2004 si avand in vedere ca Romania si Bulgaria, doua tari considerate dificile din perspectiva costurilor aderarii vor deveni membre la 1 ianuarie 2007 sau, cel mai tarziu in 2008. La aceasta se adauga si negocierile deloc usoare de aderare a Turciei, care nu are inca parte de un termen programat - o data precisa la care ar urma sa devina stat membru, ca si negocierile cu Croatia.
Este posibil ca oficialii Uniunii sa aiba in vedere, tocmai prin acest plan in zece puncte, sa recompenseze cumva atasamentul noii administratii de la Kiev pentru Uniunea Europeana si NATO. De aceea poate ca vor spori ajutoarele acordate de catre UE tarilor care au facut parte din zona de influenta sovietica, iar Ucraina ar putea fi principalul beneficiar (nu neaparat si singurul, pentru ca in discutie este si Moldova) al acestor fonduri. De asemenea, s-ar putea ca Ucraina sa se bucure si de sprijinul UE in demersul sau de a deveni membru al Organizatiei Mondiale pentru Comert, ca si de un regim al vizelor mai permuisiv pentru cetatenii sai care calatoresc in spatiul Uniunii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
