De ce este importanta aceasta functie de presedinte de Consiliu, de vreme ce pare atat de ravnita? Si ce i-a facut pe actualii presedinti ai Consiliilor (unii dintre ei supranumiti de presa baroni locali) sa-si fi dorit introducerea votului uninominal pentru aceste functii pentru care, de altfel, si candideaza? Este vorba despre putere? Este vorba de bani?
"Ce bani, domnule? Uitati-va in contul meu! Traiesc eu din salariu?" Acesta este raspunsul lui Radu Berceanu unul dintre cei mai bogati politicieni romani, care detine o performanta rara: aceea ca este parlamentar din 1990 si pana in prezent. 18 ani in cap. Totusi, Radu Berceanu a decis sa paraseasca Parlamentul, demnitatile guvernamentale (a fost ministru in mai multe guverne) si sa candideze la sefia Consiliului judetean Dolj, un judet sarac, cum spune. Ce-l determina sa paraseasca Bucurestiul? Iubirea de Doljul natal, de Craiova natala, lasa el sa se inteleaga.
"Pentru unii, probabil, am creat impresia ca sunt bucurestean get-beget. Dar de la revolutie incoace am reprezentat Doljul, am castigat doar mandate la Dolj, am fost intotdeauna primul pe lista partidului la Dolj. Acum nu mai am neaparat o mare dorinta in legatura cu Parlamentul. Am stat in Parlament 18 ani, in Guvern am condus ministere cu foarte mari probleme, am dat mana cu zeci de sefi de stat, iar gandul de a ma reintoarce il am de ceva mai multa vreme", afirma Berceanu intr-un interviu pentru ZF.
Doar atat? Nu, spune Berceanu. Tinta sa este eliminarea comunismului din judet si introducerea capitalismului!
"Doljul este un judet nu neaparat ramas in urma, dar care putea sa se dezvolte mai mult. Candidez pentru ca, practic, din 1947, Doljul este condus de comunisti - cei din vremea comunista si urmasii lor. (Doljul a fost condus dupa revolutie doar de PSD, cu toate avatarurile sale - n.n.) Nu-i acuz pe cei de acum de practicile comuniste din trecut, ci de faptul ca ei continua sa aiba acea mentalitate comunista, de a se multumi cu ce li se da. Un presedinte de Consiliu judetean trebuie sa alerge dupa investitori, dupa bani. Or, cei care conduc acum judetul nu sunt obisnuiti cu economia de piata. Am zis ca pe aceasta zona sunt lucruri de facut. Daca as fi avut un candidat ca mine si puternic si convins sa doreasca sa schimbe lucrurile, poate ca m-as mai fi gandit. Am castigat, dupa cum spuneam, numai mandate la Dolj si simt ca am o datorie de platit. Am o senzatie de usoara vinovatie. Am lasat judetul sa fie condus de toti comunistii!
Oare? Nostalgia l-a rapus pe unul dintre cei mai pragmatici dintre "baronii" fostului PD ("nici vorba, sintagma baron a fost folosita intotdeauna in legatura cu PSD", sustine Berceanu, ignorand presa vremii), actualmente PD-L, format impreuna cu disidentii din PNL? Sau e vorba de o intarire a puterii pe plan local, pe care, cel putin in ceea ce il priveste, Berceanu o are oricum?
Nu e vorba despre putere, spune demnitarul: "Ideea ca sunt adusi oameni de la centru special pentru a candida la presedintia Consiliilor judetene pentru a pune mana pe nu stiu ce bani din fonduri europene este gresita. Pentru ca destinatia tuturor fondurilor este decisa de Consiliu, nu de presedintele Consiliului. Iar in Consiliu, chiar daca ar fi doar oameni de la PD-L si PSD, tot va fi o lupta. Nu poti sa faci ce-ti trece prin cap. Mai mult, presa locala este focusata pe tot ce se decide in Consiliu. Nu te lasa nici sa misti!".
Dar, daca nu este vorba de putere, care inseamna si bani, este vorba doar despre bani?
Radu Berceanu: "Chiar crede lumea ca eu traiesc din salariu? In Parlament imi era bine. O luna de vacanta iarna, doua vara, ma trimitea Nicolae Vacaroiu in toate colturile lumii. Ma intorc eu la Dolj pentru nu stiu ce bani? Uitati-va la mine in cont! Cat de tampit pot sa fiu, ar putea spune careva, ca sa plec din Parlament? Asa ca vedeti, la mine problemele sunt mai mult personale. Sunt legate de dorinta de a schimba ceva in acest judet!".
Dincolo de aceasta dorinta, Radu Berceanu admite cu franchete ca determinarea politica are un rol extrem de insemnat: "Oamenii cu notorietate candideaza pentru ca, pana la urma, este vorba despre o batalie politica: cine castiga acum (presedintia Consiliului dintr-un judet, la 1 iunie - n.n.) castiga totul. Eu daca sunt ales presedinte al Consiliului (la 1 iunie - n.n.), partidul meu castiga mult mai multi primari in turul al doilea (la 15 iunie - n.n.) decat daca eu as pierde. Pentru ca se creeaza o asteptare: mergem cu castigatorul! Avem, sa spunem, un primar dintr-o comuna intrat in turul al doilea. Alegatorii vor spune: este omul lui (al presedintelui Consiliului - n.n.), il va ajuta sa faca ce si-a propus. Mergem cu el! Se creeaza un val.
Poate, perfect adevarat. Problema ca, odata ajunsi acolo, presedintii Consiliilor judetene nu au nicio putere, juridic vorbind, in afara de influenta pe care o au in afara mandatului. Berceanu admite ca aici exista o problema si spune ca legea trebuie schimbata: "Nu ascund ca sunt preocupat de legea care stabileste prerogativele presedintelui Consiliului. Noi am modificat legea asa in graba doar in ceea ce priveste modul de alegere a presedintelui, care va fi ales uninominal. Or, este in neregula ca un primar, care si el este ales uninominal, sa aiba niste prerogative fata de consilierii locali, in vreme ce, la Consiliul judetean, presedintele, care si el va fi ales uninominal, sa fie cu totul si cu totul la mana Consiliului".
Radu Berceanu are si alte argumente si se vede ca ele vin dintr-o indelungata experienta a relatiilor din cadrul structurilor locale, chiar daca majoritatea romanilor care il cunosc (exceptandu-i poate pe cei din Dolj) cred ca el este doar parlementar si atat.
"Exista acest risc - spune Berceanu. Anume ca un partid sa castige presedintia Consiliului judetean, dar majoritatea consilierilor sa-i fie impotriva. Consilierii aceia isi aleg intre ei doi vicepresedinti isi pun sefi de comisii si apoi spun: Georgica, tu faci cum iti spunem noi! Or, eu cand am fost ales presedinte al Consiliului, am facut niste promisiuni, am avut niste proiecte. Oamenii stiu asta. Cum pot eu sa explic: stiti, Consiliul decide ca asa este legea! Mi-ar spune: Bai, esti un fraier! Pentru ca alegatorul stie doar ca eu am fost ales, drept urmare asteapta sa fac ce am promis. De aceea legea trebuie schimbata in asa fel incat si presedintele Consiliului care a fost ales de majoritatea din judet sa aiba prerogative sporite. Din cauza ca legea arata cum arata, eu nici nu stiu prea clar ce sa scriu in oferta electorala. Daca as scrie doar ceea ce imi permite legea, nu prea as avea ce sa scriu. Daca promit marea cu sarea, sare adversarul! Nu cunosti legea! Asa ca am o varianta de mijloc, nici cal nici magar."
Ce va face totusi Radu Berceanu daca va pierde? Il vom regasi candidand pentru Parlament?
"Sondajele arata ca am 20% in fata contracandidatilor. Daca nu castig, am tot felul de lucruri de facut. Sunt lucruri pe care le-am tot amanat, as vrea sa ma ocup de avioane, de exemplu. Daca ma voi regasi pe listele parlamentare? Nu prea cred. Dar depinde cum pierd in cazul in care as pierde. Daca cel care castiga are 89.000 de voturi, iar eu care pierd am 88.000, ei bine, am o anumita responsabilitate pentru cei care m-au votat", spune omul politic.
Berceanu nu este singurul politician de la centru care spera sa fie ales la sefia unul Consiliu judetean. Alaturi de el, Gheorghe Flutur, Victor Paul Dobre, Cezar Preda sau Cristian Boureanu, politicieni cunoscuti la centru, isi vor incerca norocul in judetele lor.
Nu presedintele Consiliului, ci consilierii judeteni controleaza banii!
Reporter: De ce tin partidele atat de mult sa castige presedintia Consiliilor judetene?
Radu Berceanu: Oamenii cu notorietate candideaza pentru ca este vorba despre o batalie politica: cine castiga acum (presedintia Consiliului dintr-un judet la 1 iunie - n.n.) castiga totul. Eu daca sunt ales presedinte al Consiliului (la 1 iunie - n.n.), partidul meu castiga mult mai multi primari in turul al doilea (la 15 iunie - n.n.) decat daca eu as pierde. Pentru ca se creeaza o asteptare: mergem cu castigatorul! Avem, sa spunem, un primar dintr-o comuna intrat in turul al doilea. Alegatorii vor spune: este omul lui (al presedintelui Consiliului - n.n.), il va ajuta sa faca ce si-a propus. Mergem cu el! Se creeaza un val.
Rep: Dar pentru cel care candideaza care este castigul?
R.B.: Ideea ca sunt adusi oameni de la centru special pentru a candida la presedintia Consiliilor judetene pentru a pune mana pe nu stiu ce bani din fonduri europene este gresita. Pentru ca destinatia tuturor fondurilor este decisa de Consiliu, nu de presedintele Consiliului. Iar in Consiliu, chiar daca ar fi doar oameni de la PD-L si PSD, tot va fi o lupta. Nu poti sa faci ce-ti trece prin cap.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
