Disputele interminabile dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria pun în umbră probleme vitale. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se întruneşte astăzi, pentru prima dată de când Victor Ponta a fost învestit în funcţia de premier, dar nu va analiza cel mai fierbinte subiect al zilei, insolvenţa Hidroelectrica - Administraţia Prezidenţială susţinând că Guvernul nu a dorit acest lucru.
În schimb, ar trebui să existe o discuţie lămuritoare între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe subiectul participării la summit-ul Consiliului European care începe joi la Bruxelles.
După cum arătau lucrurile până aseară, este greu de anticipat dacă se va ajunge la o soluţie sau la o reconciliere punctuală. Niciuna dintre părţi nu cedează, dimpotrivă, s-a trecut la ameninţări directe.
Potrivit Mediafax, preşedintele i-a trimis premierului o scrisoare în care susţine că prezenţa sa la Consiliul European (întrunire a şefilor de state sau de guverne din UE) fără acordul expres al şefului statului s-ar încadra într-o uzurpare de poziţii oficiale, cu consecinţe legale. Traian Băsescu se prevalează de faptul că, potrivit Constituţiei, preşedintele ţării reprezintă statul român.
"Vă atrag atenţia asupra faptului că absenţa unei aprobări exprese din partea preşedintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român va echivala din punct de vedere juridic cu o însuşire a unei atribuţii constituţionale a preşedintelui României de către prim-ministru."
Oficial, niciuna dintre părţi nu comentează conţinutul acestei scrisori şi nici existenţa sau inexistanţa ei. De-al lungul ultimei săptămâni, premierul a susţinut însă, de mai multe ori, că nu va ceda şi va merge la Bruxelles, acolo unde ar urma să se discute probleme cruciale pentru viitorul Uniunii, de pildă aprobarea unui plan pentru relansarea creşterii economice şi crearea unei uniuni bancare. Sunt probleme economice care ţin de Guvern, argumentează premierul.
Într-o întâlnire cu presa străină acreditată la Bucureşti, Victor Ponta a admis existenţa unui conflict acut cu şeful statului. Mai mult, a susţinut, surprinzător pentru un şef de Guvern care provine dintr-o coaliţie care a zdrobit, practic, opoziţia în ultimele alegeri locale şi este foarte bine poziţionată pentru legislativele din toamnă: "Vreau să-mi exprim amărăciunea că atunci când ne întâlnim într-o şedinţă de guvern, alocăm 75% din timp discutând despre cum să ne apărăm de atacuri politice".
Răspunsul Administraţiei Prezidenţiale a fost prompt, prin purtătorul de cuvânt Bogdan Oprea: "Domnul preşedinte consideră că Guvernul adoptă o poziţie greşită dacă se consideră în conflict cu preşedintele României. Totodată, domnul preşedinte nu înţelege de ce timpul alocat şedinţelor de guvern este pierdut, aşa cum afirmă însuşi prim-ministrul României, domnul Victor Ponta, pentru discutarea unor chestiuni politice şi nu este folosit pentru exercitarea actului de guvernare".
Tot săptămâna trecută premierul a vorbit deschis, pentru prima dată de la preluarea funcţiei de şef al Executivului, despre suspendarea din funcţie a preşedintelui, afirmând că partidul său, PSD, va sprijini acest demers, dacă el va fi iniţiat de liberali.
Practic, noua majoritate parlamentară lucrează cu prioritate, de o lună şi jumătate de la instalarea Guvernului Ponta, la o legislaţie care să permită suspendarea mai rapidă a preşedintelui. Curtea Constituţională a fost eliminată din ecuaţie luându-i-se atribuţiile de a cenzura hotărârile Parlamentului, inclusiv aceea privind suspendarea preşedintelui. De asemenea, referendumul care urmează după o astfel de hotărâre ar urma să fie validat de majoritatea celor prezenţi la urne şi nu de majoritatea celor înscrişi pe listele electorale - altfel spus, dacă 50% dintre cei care vin la referendum se pronunţă pentru destituirea preşedintelui, atunci el îşi pierde funcţia.
Chiar şi prezenţa preşedintelui la summit-ul UE de joi este văzută de liberali - primii în linia celor care susţin suspendarea - ca un posibil temei al suspendării.
Administraţia Prezidenţială a anunţat că îl va învesti în funcţie, astăzi, pe ministrul desemnat al culturii Puiu Haşotti (PNL). Liberalii ameninţaseră că, dacă preşedintele refuză, vor declanşa procedura suspendării.
Liberalii au amintiri neplăcute din timpul Guvernului Tăriceanu, când şeful statului a blocat numirea în funcţia de ministru a Noricăi Nicolai, iar Curtea Constituţională i-a dat dreptate stabilind că şeful statului poate respinge, o singură dată şi motivat, propunera premierului pentru o poziţie de ministru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
