a??HVB Tiriaca?? este numele noii banci care va aparea in curånd pe piata prin fuziunea dintre HVB Bank Romånia, subsidiara a grupului germano-austriac HVB/ Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), si Banca Tiriac, controlata de omul de afaceri Ion Tiriac.
Cele doua parti au incheiat un precontract pe baza caruia va fi constituita cea de-a patra mare banca din Romånia, cu active de 2,080 mld. euro si o retea de 72 de unitati.
Regina Prehofer, membru in consiliul director al BA-CA, a declarat ieri, citata de Mediafax, ca in urmatoarele saptamåni va fi semnat si contractul de fuziune intre HVB Romånia si Banca Comerciala Ion Tiriac.
Astfel va avea loc prima si cea mai mare operatiune de consolidare de pe piata bancara, in conditiile in care cea mai mare parte din cei 39 de jucatori existenti detin cote de cel mult 1%.
HVB Tiriac porneste de la o cota de piata de circa 7,5%, amenintånd direct pozitia a treia detinuta de Raiffeisen Bank, car detine ceva mai mult de 9% din piata. Potrivit HVB, prin aceasta fuziune partile isi fixeaza ca obiectiv atingerea unei cote de piata de aproape 10%.
In acelasi timp, fuziunea dintre HVB Romånia si Banca Tiriac impinge si mai jos CEC, care coboara pe locul al cincilea in clasamentul activelor bancare, cu o pondere de sub 6%.
Bank Austria Creditanstalt va detine peste 50% din actiunile HVB Tiriac si va fi responsabila in totalitate de coordonarea operatiunilor noii banci.
a??Aceasta decizie ne ofera un avantaj important in raport cu competitorii nostri directia??, a declarat Erich Hampel, presedintele Bank Austria.
Curtat de mai multi investitori in ultima perioada, omul de afaceri Ion Tiriac admite ca a fost retinut in privinta vånzarii Bancii Tiriac.
a??Sunt incåntat de solutia fuziunii cu HVB Bank Romånia. Cele doua banci se potrivesc perfect, iar prin aceasta fuziune vom putea beneficia si in continuare de dezvoltarea dinamica a pietei financiare romånestia??, a declarat Ion Tiriac.
Procesul de fuziune ar urma sa se incheie påna la sfårsitul acestui an, urmånd a fi supus procedurilor de autorizare ale BNR si Consiliului Concurentei.
Impreuna cu HVB, Banca Tiriac revine in topul primelor zece banci de pe piata, dupa ce la sfårsitul anului trecut alunecase pe locul al unsprezecelea.
Banca aduce drept contributie la noua structura active totale de 706 milioane de euro inregistrate la 31 martie 2005, o retea de 60 de unitati, 1.100 angajati si un portofoliu de 685.000 de clienti.
In acelasi timp, HVB face un salt de trei locuri in clasamentul activelor, pornind de pe pozitia a saptea si depasindu-i pe cei doi concurenti olandezi, ING si ABN Amro.
HVB Romånia detine active in valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, adica dubla fata de Banca Tiriac. In schimb, reteaua sa include numai 12 unitati, deservite de 320 de angajati, iar numarul clientilor se ridica la doar 32.000.
Cifrele mentionate ilustreaza complementaritatea celor doua banci. HVB intra in fuziune ca una din cele mai puternice banci pe sectorul clientilor companii, insa o mare slabiciune este reteaua foarte mica avånd in vedere ambitiile de crestere si in retail. Asa ca singura optiune declarata si de oficialii bancii ramånea o achizitie. Sau o fuziune, cum s-a dovedit in cele din urma.
De cealalta parte, Banca Tiriac aduce un portofoliu important de clienti persoane fizice, o retea extinsa, infrastructura de carduri si portofoliu de produse in continua extindere, mai ales pe segmentul de creditare. In schimb, banca resimtea dificultati in atragerea unor surse de finantare pe termen lung, care sa-i sustina expansiunea in conditiile unei concurente din ce in ce mai dure din partea unor jucatori cu banci-mama puternice in spate.
"Fuziunea celor doua banci imbina intr-un mod ideal forta dovedita de HVB Bank Romånia pe segmentul corporativ al operatiunilor de trezorerie si private banking cu puternica dezvoltare a Bancii Tiriac pe segmentul adresat persoanelor fizice", afirma Erich Hampel, presedintele BA-CA.
Grupul HVB/Bank Austria a mai incercat sa incheie o afacere cu omul de afaceri Ion Tiriac la inceputul lui 2004, cånd i-a facut o oferta de preluare. Tiriac, care detine 92% din actiuni, a afirmat insa in mai multe rånduri ca prefera varianta unui parteneriat cu un grup financiar important, decåt o vånzare directa, mizånd pe cresterea valorii bancii in contextul unei piete in expansiune rapida. Iar evolutia din 2004 i-a dat dreptate. De altfel, numeroasele grupuri interesate de Banca Tiriac ajunsesera in ultima vreme cu evaluarile påna la 320 mil. euro, dupa ce primii ofertanti pornisera de la circa 200 mil. euro.
Surse bancare au afirmat ca printre grupurile care au facut propuneri de preluare a Bancii Tiriac s-au numarat BNP Paribas, Erste Bank, Société Générale, Banca Nationala a Greciei, Dexia - Belgia, OTP si Bayerische Landesbank. In cele din urma, Ion Tiriac si HVB au cazut de acord asupra unui proiect de fuziune, prin care grupul germano-austriac va detine peste 50% din actiunile noii banci rezultate.
Surse de pe piata bancara au declarat pentru Ziarul Financiar ca proiectul de contract prevede ca, dupa o perioada de cinci ani, Ion Tiriac sa beneficieze de o optiune de vånzare a pachetului de actiuni cu care ramåne in urma fuziunii, la un pret stabilit de pe acum si care are in vedere o crestere importanta a valorii bancii.
Iesirea din cursa pentru BCR si CEC?
Fuziunea dintre HVB Romånia si Banca Tiriac scoate din amorteala o piata pe care se vorbea de ani buni despre astfel de miscari sau achizitii, actiunile concrete fiind insa amånate in asteptarea deznodamåntului privatizarilor BCR si CEC, care reasaza ordinea in clasamentul bancar.
Chiar grupul HVB/Bank Austria si-a exprimat de mai multe ori intentia de a se inscrie in competitiile pentru ambele banci, dupa ce in 2003 a concurat pentru preluarea BCR in consortiu cu banca ungara OTP.
In urma fuziunii cu Banca Tiriac, apare intrebarea in ce masura ramåne de actualitate interesul pentru vreuna din cele doua privatizari, atåt prin prisma efortului financiar suplimentar pe care l-ar presupune, cåt si a tintei strategice a grupului pentru piata romåneasca. Declaratiile oficiale de påna acum lasa sa se inteleaga ca HVB iese din cursa pentru BCR si CEC, multumindu-se cu o cota de piata de 10%.
Astfel, Regina Prehofer, membru in consiliul director al BA-CA, a declarat, citata de Mediafax, ca are incredere in atingerea cotei de piata de 10% prin dezvoltare organica, desi nu exclude eventuale achizitii. Mai mult, in opinia lui Prehofer, nu doar bancile austriece si germane sunt interesate de piata romåneasca, chiar daca cele mai multe achizitii si intentii de preluari au aparut pentru moment din aceasta zona. Iar acest fapt este dovedit de actiunile de tatonare ale unor grupuri precum BNP Paribas, UniCredito sau Intesa.
Lista investitorilor cu adevarat interesati de BCR si CEC se va contura in curånd, in conditiile in care guvernul se arata grabit sa definitiveze strategiile de privatizare si sa publice anunturile pentru depunerea expresiilor de interes. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca mai intåi va fi lansata privatizarea BCR, si apoi cea a CEC, la un interval de una-doua luni.
Numerosi investitori asteapta stabilirea conditiilor concrete de privatizare pentru a-si alege strategiile de bataie in confruntarea care se anunta deosebit de dura. Lupta ar putea deveni si mai acerba in functie de rezultatele privatizarilor, in conditiile in care jucatori precum Erste, BNP Paribas sau Intesa au drept miza chiar intrarea pe piata.
Dupa vånzarea BCR si a CEC, cea mai råvnita tinta de preluare va ramåne Banca Transilvania, in prezent a zecea dupa valoarea activelor. Dincolo de lupta celor care vor sa intre pe piata bancara romåneasca, va continua confruntarea celor deja prezenti, dar care au nevoie de cresterea cotelor de piata pentru a putea rezista in conditii de profitabilitate. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
