Romania a scapat de suspendarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, dar va fi monitorizata, de-aici inainte, pentru modul in care intareste statul de drept. Sub aceasta sintagma care la politicienii din Romania suporta interpretari foarte generale, membrii Comisiei de politica externa a Parlamentului European au introdus solicitari si avertismente foarte concrete.
Justitia trebuie depolitizata, coruptia trebuie sa fie eliminata (iar europarlamentarii vorbesc de cea intalnita la nivel politic), presa trebuie sa nu mai fie intimidata si constransa economic, tratamentul din sectiile de politie trebuie sa fie mai uman si, nu in ultimul rand, adoptiile interntionale sa fie intrerupte.
Puterea politica din Romania, reprezentata de la presedintele Iliescu, la membri ai Guvernului si lideri ai PSD au inteles sa minimalizeze pana la ridicol aceste solicitari ale unuia dintre organisele politice cele mai influente ale Uniunii. Un exemplu, reactia lui Ion Iliescu, presedintele tarii, care a declarat ca nu politicienii sunt cei care fac presiuni la adresa Justitiei, ci cercuri de interese sustinute de presa. Un alt exemplu, ministrul Integrarii, Alaxandru Farcas, care a considerat ca avertismentele severe ale Comisiei de politica externa au fost "un vot de incredere pentru Romania si un stimulent pentru Guvern". Problema este ca nu mai este timp pentru amanarea sau ascunderea sub pres a acestor deficite pe care le inregistreaza Romania. Pentru ca 2007 sa fie o data tangibila, care sa reprezinte mai mult decat o luminita la capat de tunel, autoritatile de la Bucuresti trebuie sa se trezeasca!
Dezbracand de orice disputa, de orice interes politic, chiar si in an electoral, chestiunea are o miza de o importanta cruciala, pentru ca Romania e acum la raspantie. Pana acum Romania a incheiat 22 de capitole de neociere, din 30. Pana acum, lucrurile tineau de ritmul negocierilor - ramasesera 7 capitole, cu tinte precise. Lor li se adauga insa conditii de aderare mult mai putin masurabile, cum este independenta justitiei sau eliminarea coruptiei de la nivel politic, si mult mai grave din aceeasi perspectiva. Va fi capabil Guvernul sa rezolve totul in sase luni? In septembrie, cand se va da verdictul despre cat de pregatita e Romania sa adere la UE, se vor fi rezolvat independenta justitiei si se va fi eliminat coruptia? Mai este posibil, in acesti termeni ca Romania sa devina membra a UE in 2007?
Parlamentarii din comisia de care am amintit au cerut, cu o majoritate covarsitoare, Comisiei Europene sa elaboreze de urgenta un plan de monitorizare sporita si efectiva in domeniul justitiei, al coruptiei si al chestiunilor care tin de respectarea drepturilor omului. Modul in care Romania va urmari sa revina pe calea cea buna in aceste domenii va face obiectul unor rapoarte periodice pe care Comisia Europeana a fost chemata sa le faca de catre europarlamentarii care au votat ieri raportul asupra Romaniei. Asta se traduce prin reorientarea negocierilor dintre Romania si Comisie pentru aderarea tarii la Uniunea Europeana. Astfel, pentru indeplinirea criteriilor politice (trebuie precizat asadar ca nu este vorba despre lucruri tehnice, cum ar fi standarde economice sau eficienta in administratie, numar de legi doptate, ci de lucruri tin in mod precis de vointa politica), Comisia Parlamentului European cere lucruri concrete.
De fapt, din decizia europarlamentarilor din Comisia de politica externa reiese ca punctul de vedere al baronesei Emma Nicholson (care este si raportorul pentru Romania al Parlamentului European) a avut castig de cauza. Tot baroneasa britanica a fost cea care a schimbat continutul solicitarilor care se adunasera de la mai multi europarlamentari (si de dreapta, si de stanga). Astfel, de unde se plecase la drum cu suspendarea negocierilor, s-a ajuns la reorientarea lor si la monitorizarea domeniilor amintite. La finalul discutiilor din Comisia PE, Emma Nicholson a declarat ca Guvernul de l Bucuresti "trebuie sa recunoasca deschis ca accesul Romaniei la UE in 2007 nu este o intelegere parafata. Lasand la o parte cateva strangeri de mana pe la colturi, in cadrul summitului liderilor europeni din decembrie 2003, data aderarii nu e batuta in cuie", a spus baroneasa Nicholson. Apoi a urmat o fraza ca irita teribil Bucurestii: " accesul in 2007 este imposibil fara reforme depline".
Puterea arata un optimism electoral
Puterea politica de la Bucuresti are o viziune surprinzator de detasata asupra raportului Parlamentului European cu tonuri ce variaza de la boema (ministrul integrarii, Alexandru Farcas) la optimista (PSD si ministrul de externe, Mircea Geoana). Desi, toata lumea sustine ca priveste cu "seriozitate" avertismentul parlamentarilor europeni.
Cel mai relaxat vede lucrurile ministrul integrarii europene, care vede in raportul Parlamentului European "un vot de incredere" dar Romaniei si "un stimulent" pentru Guvernul de la Bucuresti.
Seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, da o alta interpretate raportului pe care il considera "o forma de avertizare timpurie" fata de Romania pe anumite teme sensibile: coruptie, reforma justitiei si administratiei, libertatea presei. Si, exclude ca decizia europarlamentarilor ar insemna monitorizarea negocierilor de aderare. Mai exact, ministrul de externe considera ca amendamentul cuprins in raport inseamna de fapt o cerere expresa catre Guvernul de la Bucuresti de a se concentra pe rezolvarea punctelor vulnerabile semnalate de parlamentarii europeni. Si in aceste conditii, ministrului de externe da asigurari ca raportul Parlamentului European nu va pune in pericol data tinta de aderare a Romaniei -1 ianuarie 2007 - si nici nu va conduce la intarzierea incheierii negocierilor cu Comisia Europeana, ceea ce inseamna sfarsitul mandatului actualei Comisii Europene, in aceasta toamna. "Sa dedramatizam, dar sa nu minimalizam", a raspuns Mircea Geoana, intrebarilor insistente privind consecintele asupra viitorului european al Romaniei pe care le-ar putea avea acest raport. Ministrul de externe explica de ce: "Este greu de spus cine are responsabilitate pentru ca Romania este poligon de incercare pentru viziuni diferite fata de problematica adoptiilor internationale. Stiti cum este aici ? Este ca la jocul de copii cand cineva ia leapsa si ramane cu leapsa respectiva".
Desi lipsa reformei in justitie este unul dintre punctele cele mai critice din raport, PSD nu crede ca demiterea ministrului Rodica Stanoiu este o solutie in acest moment intrucat urmeaza sa fie finalizate negocierile privind justitia si afacerile interne. Vicepresedintele Viorel Hrebenciuc a aparat-o cu vehementa pe Stanoiu in fata tirului de intrebari venit din partea presei: "Nu Rodica Stanoiu este vinovata de tot ce se intampla in justitia romana. Nu este vinovata de toate relele. Doamna Stanoiu trateaza serios negocierile privind capitolul justitie si administratie". Atat Hrebenciuc, cat si Geoana au admis insa ca mai sunt multe de facut in privinta reformei in justitie, aceasta fiind de fapt singura "consesie" facuta fata de atitudinea extrem de optimista afisata la inceputul conferintei de presa.
Boem, ministrul justitiei acrediteaza ideea ca punctele nevralgice semnalate de europarlamentari in domeniul de care este responsabil sunt deja rezolvate sau in curs de rezolvare. Celelalte puncte critice, nu se refera la justitie. In aceste conditii, Stanoiu nu vede de ce ar trebui sa-si dea demisia din functie.
Opozitia: Vot de blam dat Cabinetului Nastase
In schimb, opozitia a dat o interpretare radical diferita raportului. Alianta PNL-PD a aratat ca decizia Parlamentului European este un vot de blam la adresa Guvernului dat pentru "politica de minciuna si incalcare a legilor interne si internationale". Prin votul de ieri, arata opozitia, Romania a fost decuplata de Bulgaria in procesul de integrare si a facut imposibila incheierea negocierilor la sfarsitul acestui an si aderarea in 2007. Din aceste considerente, Alianta PNL-PD a cerut ieri, pentru a treia data de la izbucnirea acestui scandal, demisia Cabinetului Nastase si a cerut ca nici unul dintre responsabilii politici de domeniile considerate cu probleme sa nu se mai regaseasca in structuri guvernamentale pana la incheierea perioadei de tranzitie. Actiunea Populara, prin Zoe Petre, a tradus decizia parlamentarilor europeni drept o monitorizare severa la care va fi supusa Romania. "Regimul Iliescu poarta raspunderea istorica, in intregime si integrala, pentru blocarea negocierilor", acuza Zoe Petre. In mod particular, responsabili sunt, potrivit liderului AP, Ion Iliescu, Adrian Nastase. Pe prim-ministru, Zoe Petre il acuza ca "a inselat forurile europene, ceea ce inseamna ca a inselat si pe cetatenii propriei tari".
Analistii: Avertimentul este foarte sever
Analistii politici sunt unanim de acord ca, departe de a reprezenta o "victorie" cum prezinta autoritatile modificarea raportului Nicholson, "produsul final" este "un avertisment foarte sever", la adresa administratiei.
"Ideea unei monitorizari stricte este un mare pas inapoi fata de situatia de acum cateva luni. De altfel criteriul politic de aderare (pe care raportul Nicholson spune negru pe alb ca nu il indeplinim - n.n.) era indeplinit doar in perceptia autoritatilor. Dovada o reprezinta avertismentul de anul trecut al lui Gunter Verheugen, comisar pentru extindere, anume ca rezolvarea problemei coruptiei apartine criteriului politic.", spune analistul Cristian Pavulescu, presedintele Pro Democratia.
El adauga ca, la modul general, reprosurile se adreseaza autoritatilor, clasei politice, - care a avut o abordare mult prea tehnicista a procesului de integrare -, dar si populatiei, pentru ca nu ne integram doar economic, ci si cultural. "Clasa politica guverneaza in raport cu societatea. Daca in societate nu exista reactii, vor exista derapaje din partea puterii precum cele evidentiate de raport. In ceasul al doisprezecelea Parlamentul European a incercat sa transmita Guvernului si Parlamentului ca a trecut vremea abordarii tehniciste - adoptam mii de legi - si trebuie sa se treaca la aspectul concret al integrarii", spune Parvulescu. Analistul apreciaza ca doar o parte dintre problemele semnalate de raport pot fi indeplinite, iar chestiunea tehnica a suspendarii negocierilor de aderare depinde in mare masura de modul in care va arata Parlamentul european dupa alegerile din iunie.
Analistul politic Dan Pavel critica la randul sau modul in care administratia a inteles procesul de aderare. "Modul in care delegatia noastra (la Bruxelles n.n.) realizeaza negocierile este mult prea tehnic. Se duc vrafuri de hartii, numai la capitolul 24 (justitie si afaceri interne - n.n.) s-au dus la Bruxelles 270 de peoiecte de lege. Pe de alta parte, concret, actul de justitie este total indoielnic. Tocmai cand se negocia capitolul 24 (saptamana trecuta) procesul mineriadelor era suspendat! Este o singura dovada ca ceea ce ni se reproseaza se confirma. Cine crede ca procesul de negociere este pur tehnic, se negociaza doar cu Comisia, se inseala. Exista Parlamentul European, dar si CEDO - puterea juridica a UE - care stie ca exista presiuni foarte mari in justitie.", adauga Pavel.
mirela.luca@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
