Bancile din capitala iugoslava au fost luate cu asalt ieri de deponenti, dupa ce guvernul a decis sa deblocheze conturile in valuta, inghetate din 1991, in urma destramarii fostei Iugoslavii, relateaza Reuters. Desi lichiditatile sunt reduse din cauza sanctiunilor economice impuse in ultimii ani Iugoslaviei de Occident, guvernul de la Belgrad a hotarat ca, incepand cu 5 iunie, detinatorii de conturi in valuta vor putea sa retraga echivalentul in dinari a 150 de marci germane (72 de dolari) sau pot astepta pana la 1 iulie, daca vor sa scoata sume in valuta. Temandu-se ca bancile vor ramane fara bani pana in luna iulie, sarbii, stramtorati din cauza salariilor si pensiilor mici, s-au asezat la coada in fata bancilor cu noaptea in cap, preferand sa-si recupereze economiile chiar si in moneda nationala.
"Daca as trai in Belgia as sti ca va exista valuta in iulie, dar intr-o tara care nu-si poate permite sa plateasca nici macar tranzitul de gaze naturale prin Ungaria, nu este posibil ca acesti bani sa existe atunci", afirma un belgradean. "Ma grabesc sa-mi retrag o parte din bani. Nu am incredere in ei (n.r.-in autoritati) ca va fi valuta mai tarziu, nimic din ce-au promis nu s-a adeverit", declara Milica Zelic (75 de ani), in timp ce statea la coada la Slavija Banka. "Mi-e teama de inflatie, ma voi duce direct la cumparaturi dupa ce ies de la banca", a adaugat batrana. Guvernul a prevazut o inflatie zero anul acesta insa economistii independenti se asteapta ca ea sa atinga peste 50%.
Ministrul iugoslav de Finante, Dragisa Pesici, a declarat ca guvernul datoreaza 7,4 miliarde de marci germane populatiei care detine conturi in valuta. Executivul intentioneaza sa esaloneze platile pe parcursul a 10 ani, estimand ca anul acesta sa fie inapoiate oamenilor 180 de milioane de marci. Fondurile din care vor fi facute platile vor proveni in proportie de 30% de la bancile comerciale, 30% de la banca centrala si 40% de la bugetul federal. Viceguvernatorul Bancii Centrale Iugoslave, Tomislav Banovici, considera ca autoritatile au fonduri suficiente in dinari si in valuta pentru a finanta acest plan.
Mladjan Dinkici, membru al grupului de economisti independenti sarbi intitulat G17, crede ca acest plan va duce la o scadere a dinarului pe piata neagra. "Veti vedea diferenta dintre ceea ce este astazi si ce va fi peste o luna", a spus Dinkici.
Sarbii considera ca aceasta masura este motivata politic, avand in vedere ca in Federatia Iugoslava vor avea loc anul acesta alegeri locale si federale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
