"Nu suntem institutii de binefacere." "Cum ar reactiona ministrul Copos daca o autoritate guvernamentala i-ar cere sa reduca profitul unui hotel de-al sau prin reducerea pretului pe camera?" Asa au sunat replicile bancherilor la "rugamintile" privind reducerea dobanzilor la creditele in lei adresate comunitatii de bancare de ministrul George Copos.
"Va rog sa reduceti dobanzile. Va rog sa sprijiniti industria. Va rog sa-i sprijiniti pe exportatori", a spus Copos in cadrul dezbaterilor organizate ieri la Targul de Bani FINFAIR 2005. El sustine ca bancile ar trebui sa accepte sa-si mai ingusteze marjele de profit si sa finanteze investitiile in industrie pentru ca altminteri nu vor mai avea cui sa dea credite.
Intarzierea scaderii dobanzilor la creditele in lei pe masura ajustarii dobanzilor la depozite a facut ca profitabilitatea la nivelul sistemului bancar sa creasca spectaculos la inceputul acestui an, de la 17% in decembrie 2004 pana la 24,1%.
Acesta este cel mai ridicat nivel al profitabilitatii industriei bancare inregistrat in ultimii cinci ani. Iar exemplele bancilor care si-au facut publice rezultatele financiare pe primul trimestru intaresc aceasta imagine: dublare a profitului la BRD-SocGen, crestere de 2,5 ori la HVB Bank.
Replicile vehemente ale bancherilor nu s-au lasat insa asteptate. Presedintele HVB Bank, Dan Pascariu, a aratat ca bancile sunt institutii care urmaresc obtinerea profitului, dupa aceleasi reguli ca si firmele in care vicepremierul este actionar.
"Cum ar reactiona domnul Copos, ca om de afaceri, daca i-am cere sa-si reduca profiturile la hotel si la fabrica, prin scaderea preturilor la camere si motoare", a intrebat retoric Pascariu.
La unison, presedintele Bancpost, Mihai Bogza, a tinut sa precizeze ca bancile comerciale sunt, de fapt, agenti economici, si nu "institutii de binefacere".
"Ministrul Copos vine cu punctul de vedere al unui consumator. Bine ca la aceasta intalnire nu sunt prezenti si alti ministri, de la agricultura sau mediu. Am fi aflat atunci ca trebuie sprijiniti nu doar exportatorii, ci si cei din agricultura, si proiectele de mediu", a spus Bogza.
"Sa nu plangem industria. Exista disponibilitati mari de fonduri in valuta, la dobanzi de 5-6%. Oricat am vrea, nu sesizam o cerere substantiala de credite in lei si nu cred ca aceasta va aparea cat timp se mentine diferentialul de dobanda fata de valuta", a adaugat Dan Pascariu, aratand ca bancile nu pot acorda credite substantiale in lei pe 10-20 de ani, in conditiile in care nu dispun de refinantare pe termen lung in moneda nationala, scadenta medie a dobanzilor atrase nefiind mai mare de 6 luni.
La randul sau, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a adaugat ca asimilarea bancilor cu institutiile de caritate reprezinta o greseala, care nu poate apropia sistemul bancar de economia reala. El considera, insa, ca bancile vor fi fortate sa reduca dobanda, sub presiunea concurentei, inclusiv din partea finantatorilor externi carora le va fi deschis complet accesul pe piata.
Mihai Bogza a explicat ca bancile se confrunta cu o serie de costuri importante pe care nu le pot diminua, cum sunt contributiile la Fondul de garantare a depozitelor bancare sau rezervele minime obligatorii, ramanandu-le prea putin spatiu de manevra.
"In final, nu ne raman decat doua optiuni: fie sa reducem si mai mult dobanda la depozite, ceea ce nu putem face, fie sa mentinem rate ridicate la credite, asa cum au ales sa faca majoritatea bancilor", a spus presedintele Bancpost.
Dan Pascariu, presedintele HVB Bank, afirma ca este "surprins de surprinderea" afisata de guvernatorul Isarescu fata de scaderea mare a dobanzilor la depozite si de preponderenta creditului in valuta, in conditiile in care bancile comerciale opereaza intr-un mediu definit de actiunile BNR.
"Noi traim in piata reala, nu dupa simbolistici. BNR a dat un semnal atat de puternic de scadere a dobanzilor incat n-am avut ce face decat sa le reducem si noi la depozite. Dobanzile pe piata interbancara au ajuns la 4-6% si nu putem face abstractie de acestea chiar daca BNR vorbeste de o dobanda de 12,5%", a declarat Pascariu. El a mai spus ca bancile nu pot practica marje de inflatie ca pentru o inflatie de 2-3%. "Marjele s-au redus si se vor reduce in continuare, prin scaderea costurilor si ca efect al concurentei, insa treptat", afirma presedintele HVB.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu le-a promis bancherilor reducerea sensibila a contributiilor la Fondul de garantare a depozitelor, precum si scaderea dramatica a nivelului rezervelor minime obligatorii.
Alaturi de efectele benefice ale intrarii in functiune a sistemului de plati electronice, masurile amintite ar trebui sa duca la reducerea costurilor bancilor, reflectate in relatiile cu clientela. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
