Comertul exterior romanesc risca sa intre in deriva, autoritatile negasind parghii care sa franeze o crestere ametitoare a importurilor, in timp ce economia incomplet restructurata nu reuseste sa sustina pe termen lung exporturi competitive.
Chiar la inceput de an nou, dupa ce premierul Adrian Nastase incheiase 2003 cu un tablou glorios al performantelor macroeconomice, responsabilul guvernamental cu comertul exterior, Eugen Dijmarescu, a zugravit in tonuri de gri perspectivele lui 2004.
"Suntem realmente preocupati de ceea ce se poate intampla cu deficitul comercial", spune Eugen Dijmarescu. El vede ca factori majori de risc continuarea deprecierii rapide a leului fata de euro, cresterea preturilor interne de productie, dublarea impozitului pe profitul societatilor exportatoare si, nu in ultimul rand, specificul unui an electoral. Dupa 11 luni din 2003 deficitul comercial ajunsese la 4,9 mld. euro, cu peste 30% mai mare decat in 2002.
Dijmarescu spune ca deteriorarea balantei comerciale reflecta intarzierile in restructurarea economiei, care inca nu indeplineste criteriile pentru a fi considerata "functionala".
"Evolutiile lente si intarziate de pe planul restructurarii sunt sesizabile acum la nivelul comertului exterior. Cresterea productiei industriale si a consumului se bazeaza tot mai mult pe importuri", a declarat ieri Eugen Dijmarescu.
Desi nu avea competente directe, banca centrala a fost prima si, pana de curand singura, care a tras semnale de alarma legate de cresterea deficitului comercial, cu presiunile de rigoare asupra contului curent. Acestea risca sa se repercuteze in cele din urma asupra cursului leului, desi Banca Nationala respinge ideea deprecierii ca masura de corectie a deficitului.
Dijmarescu afirma ca guvernul a trimis Parlamentului un set de proiecte de acte normative care prevad eliminarea taxelor vamale reduse la importurile realizate in zone defavorizate, plata taxei vamale la intrarea in tara a autoturismelor comercializate in leasing si nu la valoarea reziduala, aplicarea taxelor vamale standard in zonele libere. "Speram sa avem concursul Parlamentului pentru aprobarea acestor masuri, care nu asteapta decat votul pentru a intra in vigoare", a declarat Dijmarescu, seful Deparamentului de Comert Exterior. Prin aceste masuri este vizata reducerea posibilitatilor ca importurile sa se efectueze pe grade diferite de tratament vamal, contrar prevederilor comunitare.
Eugen Dijmarescu sustine ca este foarte greu ca, in conditiile mentinerii politicii de depreciere a leului si a cresterilor de preturi pe piata interna, inclusiv la energie, sa se mentina o anumita competitivitate a exporturilor. El spune ca ar fi recurs chiar la o suprataxa vamala aplicata tuturor importurilor pentru a le tempera cresterea, insa o asemenea masura nu este permisa in stadiul actual al negocierilor de aderare la UE si nici de FMI. "Ar trebui sa inrerupem negocierile de aderare pentru a introduce o asemenea masura", afirma ministrul.
Romania a introdus o suprataxa uniforma la import de 6% la sfarsitul lui 1998, pentru a opri explozia deficitului comercial in conditiile prabusirii exporturilor.
Deficitul de cont curent al Romaniei depasise dupa zece luni din acest an 2,1 miliarde de euro, nivel cu 74,2% mai ridicat decat in aceeasi perioada din 2002. Estimarea pentru sfarsitul lui 2003 este de 6,5% din PIB.
Dijmarescu sustine ca deficitul de cont curent isi are solutia nu in zona comertului, ci in cresterea investitiilor straine de portofoliu, in trecerea de de la deficit la excedent a contului de turism, in cresterea excedentului contului de servicii. "Trebuie insa intrunite conditiile ca in noiembrie 2004 sa se spuna ca Romania are o economie de piata functionala. Fara aceasta, capitalul strain nu vine", spune Eugen Dijmarescu.
"Economie de piata fara piata de capital este greu de acceptat ca exista, iar la noi piata de capital a evoluat mai degraba catre o subtiere", mai spune Dijmarescu, insarcinat pana la jumatatea anului trecut si cu conducerea Departamentului de politici economice al Guvernului.
Dupa 11 luni din anul trecut, exporturile inregistrau o crestere de 6,7% in euro, pana la 14,4 mld. euro, adica numai jumatate din dinamica importurilor care insumau 19,2 mld. euro.
"Inca beneficiem de preferinte vamale la exporturile pe piata UE, care insa vor cadea in 2007. Trebuie pregatita piata pentru a face fata unei concurente care va creste. Tocmai de aceea Comisia Europeana insista in a solicita actiuni pentru cresterea capacitatii concurentiale", arata Dijmarescu, afirmand insa ca efortul trebuie sa vina de la agentii economici.
El anticipeaza ca agenda politica specifica unui an electoral isi va spune cuvantul asupra performantei din comertul exterior din acest an. "Este axiomatic ca o serie de grupuri de interese vor impinge mai incet sau mai repede acte normative privind comertul", afirma Dijmarescu.
Un alt factor de risc important este considerat faptul ca, acumulandu-se in timp, deprecierea leului si-a pierdut functia de stimulare a exporturilor, presand in schimb cresterea preturilor interne. "In conditiile in care structura de productie este bazata in mare parte pe aprovizionarile din import, combinatia este nefasta", apreciaza Eugen Dijmarescu.
In primele zece luni ale lui 2003, importurile destinate aprovizionarilor industriale au crescut cu 8,2%. Au explodat pur si simplu importurile de produse agricole destinate industrializarii - 109%, urmate de importurile de produselor agricole primare, cu 70%. Importurile de mijloace de transport de uz industrial s-au majorat cu circa 20%, in timp ce achizitiile externe de bunuri de capital au crescut cu peste 13%.
Potrivit datelor Departamentului de Comert Exterior, importul de resurse energetice depaseste jumatate din productia interna (57,3%), ceea ce a ridicat gradul de vulnerabilitate al economiei la fluctuatiile preturilor de pe piata internationala.
In acest context, Dijmarescu, s-a declarat ingrijorat de intentia autoritatilor ruse de a lega de euro preturile produselor energetice exportate, in locul dolarului.
"Legarea pretului livrarilor de petrol si gaze din Rusia de euro ar duce la o crestere semnificativa a costurilor importurilor Romaniei", a afirmat Dijmarescu.
El a mentionat ca volumul importurilor energetice ale Romaniei a crescut, anul trecut, cu 8,6%. Valoarea acestora a urcat insa cu peste 58%, in urma evolutiei preturilor pe pietele internationale.
Intrarile de capital strain in Romania, asa sarace cum au fost, nu ajuta prea mult balanta comerciala. Astfel, potrivit statisticilor, dupa 14 ani, contributia companiilor cu capital strain la exporturi este inca "foarte modesta", de numai 40,5%, in conditiile in care contributia la importuri este de 46,4%.
Barierele de protectie a pietei interne continua sa cada in perspectiva aderarii la UE.
"Este clar ca pana in 2007 liberalizarea pietei romanesti va continua. Negociem in prezent liberalizarea comertului cu produse agricole transformate. Pe piata vor ramane cei in stare sa produca la preturi competitive si la standardele de calitate cerute", avertizeaza Dijmarescu.
Guvernul nu are decat indemnuri pentru companiile care ar trebui sa sustina exporturile, sursele bugetare pentru instrumente de sprijin precum cele oferite de Eximbank fiind limitate.
"Importurile evolueaza dupa principiul liberalizarii pietei. Ar trebui sa-i determine pe producatorii interni sa fie mai ofensivi. Ei insisi ar trebui sa schimbe structura productiei", mai spune Eugen Dijmarescu.
Departamentul de comert exterior se arata ingrijorat ca Romania ramane "profund deficitara" in sectoarele industriale care fructifica capitalul si cercetarea, inregistrand excedente comerciale numai in sectoarele care utilizeaza intensiv fie forta de munca (industrie usoara, mobila), fie resursele naturale si energetice (siderurgia, neferoasele, combustibilii minerali, cimentul). "Perpetuarea acestei asimetrii este paguboasa si periculoasa pe termen lung", mai spune responsabilul comertului exterior.
Surpriza pentru piata leasingului
Intentia guvernului de a introduce plata taxei vamale la intrarea in tara a autoturismelor comercializate in leasing si nu la valoarea reziduala, a luat prin suprindere piata.
"Nu stiu nimic despre o astfel de masura. In cazul in care s-ar aproba insa, ar fi o lovitura pentru piata leasingului din Romania", a declarat Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR). Potrivit acestuia, printr-o astfel de masura s-ar pierde toate facilitatile pe care le ofera leasingul.
In primele noua luni ale anului trecut, valoarea totala a contractelor de leasing incheiate in Romania a fost de peste 873 de milioane de euro. Cea mai mare parte din aceasta valoare - peste 90% - este reprezentata de leasingul pentru automobile, iar in cadrul acesteia, autoturismele reprezinta mai bine de 67%.
Importurile de autoturisme insumeaza circa 500 milioane de euro.
Lohnul are zilele numarate
Romania risca sa-si vada puternic afectate exporturile de textile - principala marfa vanduta pe pietele externe, o data cu eliminarea din 2005 a contingentelor alocate pe piata internationala intre principalii consumatori si producatori in domeniu.
"Liberalizarea comertului cu textile echivaleaza cu afectarea severa a circa 20% din potentialul de export al Romaniei, in conditiile concurentei acerbe a producatorilor sud-est asiatici, din nordul Africii si America Latina", avertizeaza Eugen Dijmarescu, ministru delegat pentru comert.
Dupa zece luni din 2003 articolele de imbracaminte si textilele detineau o pondere de peste un sfert din exporturile Romaniei, cu incasari de peste 3,3 miliarde de euro. Pe locul al doilea se situeaza masinile si echipamentele, insa cu o pondere de numai 15,9% din totalul exporturilor si incasari de doua miliarde de euro. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
