Nu suntem multumiti de reducerile masive ale dobanzilor la depozitele in lei si nu am vrea sa le vedem mai jos decat au ajuns, afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR.
"In ultima perioada, bancile au operat reduceri masive ale dobanzilor la depozite. La creditele in lei, initial nu le-au redus, aratand o anumita neincredere in aceasta tendinta. Acum scad si dobanzile la credite, insa marjele de dobanda inca trebuie sa se ingusteze semnificativ", a declarat Popa, prezentand cele mai recente evolutii de pe piata bancara la forumul "Banking on Romania", organizat la Londra de revista The Banker, cu sprijinul BCR.
In decurs de numai sase luni, dobanzile medii la depozitele in lei s-au injumatatit, de la 14% pana spre 7% pe an, in timp ce dobanzile la creditele in moneda nationala au tot intarziat sa coboare. In aceste conditii, bancile au avut de castigat de pe urma unor marje de 15-20 de puncte procentuale intre dobanzile active si cele pasive.
Rezultatul a devenit vizibil inca din prima luna a acestui an: profitabilitatea la nivelul sistemului bancar a crescut spectaculos de la 17% in decembrie 2004 pana la 24,1% in ianuarie 2005, potrivit datelor BNR.
Cristian Popa a spus ca BNR a trebuit sa ingusteze rapid marjele de dobanda dintre piata romaneasca si cele vestice, mentinand un echilibru intre scaderea dobanzilor si aprecierea leului. Scopul: descurajarea eventualelor intrari mari de capitaluri in urma liberalizarii accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Numai ca presiunea de scadere a dobanzilor exercitata de BNR a facut ca bancile sa duca dobanzile la depozite chiar sub rata inflatiei, intarziind reorientarea plasamentelor dinspre depozitele la banca centrala spre creditare.
Popa a declarat ca banca centrala nu a vazut dupa 11 aprilie - data liberalizarii formale - intrari de capitaluri speculative. "Piata a ramas foarte calma, nu au fost miscari vizibile, inclusiv ca rezultat al scaderii dobanzilor si al stabilitatii ratei de schimb", a afirmat viceguvernatorul, mentionand ca este greu de spus ce se va intampla in continuare.
Pe de alta parte, pe piata exista un volum foarte mare de lichiditati. "Am ajuns sa sterilizam sume de doua ori mai mari decat anul trecut: de la 3 mld. de euro la 6 mld. euro".
In acelasi timp, oficialul BNR a exprimat din nou nemultumirea Bancii Nationale fata de mentinerea unei tendinte de crestere accelerata a creditelor in valuta (60% in termeni reali, fata de 9,5% in cazul soldului creditelor in lei).
"Nemultumirea vine din cauza ca nu putem controla acest segment, alimenteaza si mai mult cresterea deficitului de cont curent si in al treilea rand creeaza un dezechilibru in structura activelor si pasivelor din sistemul bancar", a declarat Popa. BNR spera ca scaderea dobanzilor la creditele in lei va fi un stimul pentru echilibrare intre creditarea in valuta si cea in lei.
Viceguvernatorul a mai spus ca actualul nivel al rezervei valutare, de aproape 13 mld. euro, este "foarte confortabil", acoperind circa cinci luni de importuri. "Am mai spus ca interventiile pe piata valutara se fac in scopuri cantitative, pentru asigurarea unui grad cat mai bun de acoperire a importurilor si nu pentru a valida intrari de capitaluri atrase de diferentialul de dobanda", a declarat Popa.
In ceea ce priveste inflatia, viceguvernatorul spune ca marea problema o constituie atenuarea impactului majorarii preturilor administrate, la energie, dar si la alte categorii de marfuri, ca rezultat al cresterii accizelor. "Cu toate acestea, nu anticipam socuri majore, inclusiv pentru ca se remarca in continuare o sezonalitate puternica: scaderea preturilor la marfurile alimentare pe perioada verii poate compensa efectele majorarilor de preturi administrate", a afirmat Popa.
El a reamintit ca banda de variatie in jurul tintei de inflatie de 7%, pe care BNR si-o va asuma oficial, va fi anuntata de-abia la jumatatea anului. "Extrapoland inflatia de 1,7% inregistrata pe primul trimestru, rezulta o rata anuala de 7,8%, ceea ce ar insemna incadrarea in tinta", a spus viceguvernatorul.
Conform propriilor modelari macroeconomice, BNR estimeaza pentru anul acesta o crestere economica de 6%, in conditiile in care formarea bruta de capital fix ar urma sa accelereze de la 10,1% in 2004 la 11,4% in 2005. Pe de alta parte, cresterea exporturilor ar urma sa slabeasca, de la 14,1% la 12,5%, in conditiile incetinirii productiei industriale, de la 5,3% in 2004 la 5% in 2005.
Deficitul de cont curent este prognozat la 7,5% din PIB, dupa noua metodologie de calcul, in acest context fiind considerata "extrem de importanta" de catre BNR incadrarea intr-un deficit bugetar de 0,7% din PIB. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
