Vineri 30 aprilie 2004 peste 70 de milioane de cetateni vor merge la culcare drept baltici sau est si central europeni iar sambata 1 mai se vor destepta europeni pur si simplu. Este cel mai rudimentar efect al celei mai importante miscari de pe harta politica si economica a Europei de la caderea regimurilor comuniste incoace, consfintit in decembrie 2002 la Copengaha si pus in practica de la inceputul lunii mai 2004, odata cu aderarea Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Sloveniei, Ciprului si Maltei la actuala Uniune Europeana formata din 15 membri.
Tot sambata 1 mai ceasul din Piata Universitatii din Bucuresti va informa trecatorii ca mai sunt 975 de zile pana la 1 ianuarie 2007, data la care autoritatile locale spera ca Romania se va integra in UE.
Despre efectele integrarii in Uniunea Europeana asupra celor zece dar si asupra Romaniei s-a scris si se va mai scrie, dar situatia o rezuma, poate cel mai bine, Tomo Cuk, country manager al producatorului sloven de medicamente Lek pentruRomania: "...am ajuns la concluzia ca integrarea nu va avea nici un efect negativ asupra afacerilor pe care le avem in tarile din valul unu sau doi de aderare. Situatia nu este insa foarte clara: este o situatie de genul 'Sarim, si dupa aceea vedem pe ce am aterizat'".Si presa europeana vorbeste despre un Big Bang cu plusuri si minusuri pentru fiecare din parti: o crestere a populatiei europene cu 20 de procente, dar a PIB european cu numai 5%
Pentru Romania, care abia isi ia avant pentru salt, 1 mai este momentul schimbarii unor repere: granitele Occidentului ajung la 400 de kilometri de Bucuresti, miscarea putand fi cuantificata acum printr-o crestere a investitiilor straine, o modificare a deficitului comercial in relatia cu UE dar si in sectorul lohnului, unul din principalii sustinatori al relatiilor economice romanesti cu strainatatea. Specialistii cred ca apropierea Romaniei de UE va avea ca efect inchiderea unora dintre producatorii de energie de pe piata romaneasca, pentru ca producatorii europeni, competitivi ca pret si eficienti, vor scoate de pe piata producatorii de energie de pe piata romaneasca cu costuri mari de productie. Mai optimisti, reprezentantii industriei agroalimentare si ai agriculturii abia asteapta aderarea celor zece state la UE, pentru ca acestea trec de pe tariful vamal aplicat tarilor membre CEFTA la cel al UE, 1 mai reprezentand si momentul eliminarii unor subventii la exportul de produse catre Romania.
Optimist sau nu, businessul privat din Romania trebuie sa privesca momentul 1 mai ca pe un declansator al unei numaratori inverse catre o alta majora schimbare, diferita de cea politica: adaptarea la piata europeana, cu rigorile si regulile ei. Recent cineva spunea ca majoritatea firmelor din Romania traiesc intr-un "euro-optimism bazat pe euro-ignoranta" si ca acestea trebuie sa invete sa se adpteze la legislatia europeana, complexa si dificila.
Integrarea in Uniunea Europeana, atat pentru cei zece cat si pentru Romania, este un moment comparabil cu caderea cortinei de fier. Dar de aici, depinde de intelepciunea si agerimea fiecaruia in a-si gasi locul in noua Europa.
dorin.oancea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
