Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a hotarat sa intrerupa scaderea dobanzii de politica monetara, hotarand in sedinta de la inceputul acestei luni sa mentina nivelul de 12,5% pe an.
"Nu puteam valida reducerea masiva de dobanda de pe piata, asa ca am hotarat sa mai asteptam. Stim ca si piata poate gresi, iar daca avem semne de intrebare asupra sentimentului acesteia, ne luam masuri de aparare", a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
El a amintit si de stabilizarea nivelului de dobanda la care banca centrala atrage lichiditati de pe piata monetara. "Intr-adevar, ne-am oprit si cu scaderea dobanzii de sterilizare. Daca ne-am fi luat dupa sentimentul pietei, ar fi ajuns si mai jos, insa trebuia sa intarim semnalul dat prin conservarea nivelului dobanzii de politica monetara".
Isarescu a intarit mesajul conform caruia BNR considera ca "dobanzile la depozite au scazut mult prea puternic". El spune ca in perioada urmatoare dobanzile de pe piata trebuie sa se recupleze cu dobanda de politica monetara a BNR. Adica ar urma sa creasca usor.
Deja au aparut semne de majorare a dobanzilor la titlurile de stat, cu peste un punct procentual la scadentele de trei si cinci ani, comparativ cu nivelurile de dobanda din martie. Isarescu spune ca BNR s-a oprit la 12,5% cu scaderea dobanzii de politica monetara tocmai pentru a nu risca sa fie nevoita sa o majoreze. Bancile au ajuns sa ofere pentru depozite rate de dobanda cu mult sub cele de la inceputul anului, reducerea fiind mai accelerata fata de scaderea operata la credite. Pentru depozitele cu scadenta de la o luna pana la un an, se platesc dobanzi intre 6% si 9,75% pe an.
"Banca centrala poate merge impotriva sentimentului pietei, daca-l considera incorect. Mi se pare riscanta coborarea dobanzilor pe piata", a adaugat Isarescu.
El crede ca bancile se amagesc sperand sa castige in continuare din marje mari intre dobanzile la credite si cele la depozite.
"Bancile n-au incotro decat sa reduca substantial dobanzile la creditele in lei. Numai cei care vor merge pe volume mari vor castiga piata", afirma guvernatorul, aratand ca bancile vor castiga din retail pana in momentul saturarii acestui segment, in conditiile in care o parte a populatiei a ajuns deja la plafonul maxim de indatorare.
Pe de alta parte, seful bancii centrale a afirmat ca dobanzile nu au intrat inca pe un palier real negativ, intrucat castigul din economisire trebuie judecat luand in calcul anticipatiile privind inflatia, si nu inflatia din urma.
Cat priveste inflatia, Mugur Isarescu a admis ca BNR "s-a pacalit" in estimarea impactului majorarii preturilor administrate asupra ratei inflatiei pe luna aprilie.
"Pentru luna aprilie estimam o inflatie categoric peste 1,5%. Estimarea noastra initiala se situa la ceva mai mult de 1%", a spus guvernatorul.
Institutul National de Statistica ar urma sa anunte astazi cifra oficiala, insa surse oficiale, citate de Mediafax, sustin ca nivelul inregistrat este de 1,9%, ceea ce ridica la peste 10% inflatia pe ultimele douasprezece luni.
Isarescu spune ca numai preturile corectate, adica asa-numita inflatie programata, au generat o crestere a indicelui preturilor de consum cu 1,5%.
"Am refacut si estimarea privind ceea ce se va intampla in continuare anul acesta. Potrivit prognozei de astazi, 4-4,5% din tinta de inflatie de 7% deriva din cresteri de preturi administrate si majorari de accize, ceea ce inseamna ca alte preturi ar trebui sa urce cu mai putin de 3% pentru a ne atinge obiectivul", a declarat guvernatorul BNR, mentionand ca numai asupra preturilor libere poate actiona banca centrala. Pana la urma ar trebui ca unele preturi sa scada pentru a compensa majorarile de preturi la utilitati si la accize. "In august, credem ca am putea vedea si deflatie, in functie si de ce se intampla in agricultura, dar sa nu ne umiliti daca ne pacalim", a mai spus Isarescu.
In ciuda iesirii in decor a inflatiei pe aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isarescu sustine ca tinta de inflatie va fi atinsa, incadrarea in program presupunand insa mentinerea indicatorului intr-o banda de variatie. Intervalul va fi facut public la jumatatea acestui an, cand va fi anuntat si obiectivul pentru 2006.
Deocamdata, piata avanseaza doua scenarii de interval, cu o banda de variatie de 6 - 8%, sau una mai mare, de 5,5 - 8,5%.
Isarescu s-a aratat destul de optimist privind evolutia viitoare a preturilor, explicand ca preturile libere - in special cele la marfuri alimentare - au stagnat in aceasta perioada sau au inregistrat variatii nesemnificative.
Guvernatorul BNR este sceptic fata de oportunitatea unei eventuale inaspriri suplimentare a politicii pentru diminuarea cererii interne, aratand ca o deflatie pe unele preturi ar putea fi prea dureroasa, similar efectelor scaderii cursului euro/leu. El a aratat ca volumul sumelor sterilizate a atins dublul disponibilitatilor detinute de bancile comerciale in conturi la BNR, regimul rezervelor minime obligatorii este deja "extrem de restrictiv", iar leul s-a apreciat in termeni nominali.
Totodata, Isarescu mizeaza pe influenta benefica a ajustarilor la preturile administrate, care vor avea implicit un efect de diminuare a cererii pentru celelalte produse.
Potrivit lui Isarescu, "cocoasa" din luna aprilie nu indica o presiune inflationista, ci este rezultata in cea mai mare parte din majorari de preturi programate, asupra carora BNR nu poate interveni.
O variabila importanta o constituie si pretul international al petrolului, a carui crestere a amplificat in aprilie efectul majorarii accizelor la benzina si motorina, aducand un plus de 0,1-0,2% la inflatie, potrivit estimarilor BNR.
"Grosul inflatiei a fost depasit; posibil sa mai apara o cocoasa prin toamna", afirma Isarescu.
Seful BNR mai spune ca, pana in 2007, o influenta semnificativa asupra inflatiei va mai fi resimtita din alinierea preturilor la gaze naturale, unde tarifele se situeaza la numai 60% din nivelul negociat cu Uniunea Europeana. In acelasi timp, efectele inflationiste vor continua sa se manifeste, chiar si dupa 2007, ca urmare a procesului de convergenta, mai ales in sectorul serviciilor, pe care le considera subevaluate, corespunzator nivelului scazut al salariului mediu pe economie.
Importanta este tendinta, nu tinta
"Nu vad responsabila Banca Nationala pentru cresterea inflatiei peste asteptari din cauza majorarilor de preturi administrate. Poate doar pentru faptul ca nu a estimat mai bine impactul acestora", comenteaza Mihail Ion, seful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank.
El spune ca efectul majorarilor de preturi administrate a fost vizibil anul trecut si in alte tari din regiune, unde inflatia a inregistrat varfuri, pentru ca apoi sa revina.
"Varful de inflatie din aprilie nu constituie deloc o surpriza si nu este de natura sa ne dea peste cap previziunile pentru intreg anul. Cred ca parghia aprecierii leului a ajutat foarte mult, mai ales pe partea de servicii, unde sunt practicate tarife denominate in valuta", afirma Mihail Ion. El crede ca nu este importanta atingerea cu orice pret a tintei, cat mentinerea unei tendinte sustenabile de scadere a preturilor, astfel incat sa nu apara rabufniri ulterioare. Cat priveste dobanzile la depozite, analistul Raiffeisen apreciaza ca atat timp cat BNR nu da un semnal serios de crestere, bancile comerciale nu-si vor considera dobanzile actuale.
"Cea mai mare parte a plasamentelor in lei ale bancilor sunt la BNR, la o dobanda de 8% pe an si nu de 12,5%, in conditiile in care nu au cerere pentru credite in moneda nationala. Bancile atrag lei de la populatie la 7% si plaseaza la BNR cu 8%, diferenta din care trebuie sa scada o serie intreaga de costuri, incepand cu cel al rezervei minime obligatorii. E greu de crezut ca fara cresterea dobanzii de sterilizare bancile o vor face din proprie initiativa, internalizand pierderile rezultate", afirma Mihail Ion.
GEA: ori cresc dobanzile, ori scade leul
"Atunci cand Grupul de Economie Aplicata a estimat, in urma cu o luna, ca doar din cresterile de tarife la utilitati inflatia va creste cu 5,8% anul acesta, am fost contrazisi de oficiali, care au calculat o crestere de 3,1% determinata de scumpirea utilitatilor. Inflatia din aprilie (estimata la 1,7-1,9% - n. red.) arata insa ca e greu sa mai sustii ca influenta este de doar 3,1%. Si inca in prima luna nu a fost inca perceput impactul indirect asupra celorlalte preturi din economie creat de majorarile tarifelor la utilitati, care de obicei se simt in lunile urmatoare", comenteaza Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un grup independent de economisti.
Voinea crede ca daca nu s-ar fi apreciat leul, inflatia ar fi fost si mai mare, pentru ca o parte semnificativa din utilitati provine din importuri, iar aprecierea leului reduce impactul inflationist. Directorul de cercetare al GEA mai crede ca in acest moment exista conditii fie de depreciere a cursului, fie de majorare a dobanzilor, daca se ia in calcul conditia de paritate a ratelor dobanzii.
Aceasta conditie spune ca rata medie a dobanzii din Romania la depozite (acum de circa 8% la trei luni, de exemplu) tinde sa fie egala cu suma dintre rata dobanzii din zona euro (acum de circa 2% pe aceeasi perioada) plus evolutia cursului de schimb valutar (plus 6-7% in ultimele trei luni) plus prima de risc (aferenta economiei romanesti, de circa 2-4%).
"Este clar ca ori dobanzile din Romania sunt in acest moment mult prea reduse, ori leul este apreciat prea tare fata de euro. Este de prevazut ca in perioada urmatoare fie vor creste dobanzile, fie se va deprecia leul, ceea ce va duce la inflatie, deci tot la cresterea dobanzilor", este de parere Voinea.
El mai afirma ca acum este pentru prima data cand in partea stanga a balantei paritatilor apare "problema". "Pana acum un an-doi, dobanzile din Romania erau de 20-25%, peste suma din partea dreapta a ecuatiei. Aceasta a favorizat atragerea de capital speculativ. Situatia de astazi arata ca acum fuge capitalul speculativ", explica Voinea.
BNR s-a suparat pe creditarea nebancara
Banca Nationala va propune Guvernului elaborarea unor reglementari pentru societatile care acorda finantare in afara sistemului bancar, cum sunt uniunile de credit sau firmele de leasing, a declarat guvernatorul Mugur Isarescu.
"Am analizat in ce masura cresterea importurilor este legata de cresterea creditului, categoric decelerata, si in ce masura este influentata de finantarile acordate de institutiile nebancare, cum ar fi cele de leasing si alte institutii de microcreditare. Vom propune Guvernului reglementarea acestui segment", a afirmat Isarescu.
In opinia oficialului BNR, finantatorii din afara sistemului bancar au un impact major asupra importurilor.
El considera inoportune noi masuri de limitare a creditului bancar, aflat deja pe un ritm acceptabil de crestere, in conditiile unei intermedieri bancare cu mult sub a celorlalte tari din zona.
Totodata, guvernatorul BNR si-a manifestat surprinderea fata de aplecarea excesiva a bancilor pentru acapararea sectorului de retail, pe care il considera cu un potential limitat. El a sfatuit bancile sa se indrepte mai mult catre finantarea companiilor, chiar a agriculturii, care ofera oportunitati mult mai extinse.
In ceea ce priveste creditele bancare, guvernatorul BNR vede necesara o concentrare pe finantarile in moneda nationala in defavoarea celor in valuta. El apreciaza ca singurele imprumuturi pentru care s-ar justifica denominarea in devize straine raman cele ipotecare si finantarile pentru importuri si exporturi.
Cursul de schimb e prea stabil
Piata valutara isi cauta un nou nivel de echilibru, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
Desi in ultima vreme oficialii BNR nu au mai facut comentarii privind politica de interventie, Isarescu a tinut sa precizeze ca "in ultimele 40 de zile am intervenit extrem de rar si cu sume foarte mici".
El crede ca o crestere a cursului euro in raport cu moneda nationala nu va avea un impact inflationist major, intrucat preturile produselor din import au ramas, oricum, la nivelurile dinainte de reducerea cotatiilor spre 36.000 lei/euro.
Isarescu a mai aratat ca nici alte produse care au in componenta costuri calculate in valute, cum ar fi carburantii, nu si-au diminuat preturile corespunzator paritatii de 36.000 lei/euro. Potrivit guvernatorului, mentinerea cursului euro aproape de nivelul de 36.000 lei este rezultatul sentimentului pietei.
"Nimeni nu s-a asteptat la aprecierea nominala a leului, iar evolutia a surprins intr-atat de mult incat piata si-a schimbat sentimentul. Din decembrie si pana acum avem un surplus de valuta cvasi-permanent, mai ales la casele de schimb", a adaugat Isarescu. In acest context, el nu crede ca investitiile straine sunt in scadere, fiind vorba de variatii trimestriale.
Guvernatorul BNR a mai amintit ca o serie de analisti s-au grabit sa avanseze prognoze extreme privind o prabusire a cursului pana la 32.000 lei/euro, nivel pe care insa nu-l vede posibil. "Acum este o anumita deruta pe piata", a mai spus Isarescu.
Negocieri cu FMI, la vara
Romania ar putea relua o negociere fructuoasa cu FMI prin iunie-iulie, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
El sustine ca diferentele de viziune asupra evaluarii impactului reformei fiscale s-au micsorat foarte mult in ultima perioada. "Am depasit si momentul 11 aprilie, care reprezenta un motiv de disconfort major in discutiile cu Fondul. In calitate de consultant financiar, FMI are o pozitie prudenta care ne prinde bine", a afirmat Isarescu.
Hopul liberalizarii nu este total sarit, crede guvernatorul, pentru ca diferentialul de dobanda inca este semnificativ. "Ne pastram vigilenta", a spus Isarescu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
