UDMR este pusa, in urmatoarele luni, in situatia de a decide care este partidul sau coalitia pe care o va sustine la alegerile din toamna, ca si a candidatului la presedintie. Din interiorul sau din afara unei coalitii post-electorale, formatiunea reprezentantiva a comunitatii maghiare va trebui sa urmareasca, in continuare, indeplinirea scopurilor afirmate inca de la infiintare: invatamant autonom in limba materna, folosirea limbii maghiare in administratie si justitie, autonomie locala si culturala. Intrebarea principala pe care trebuie sa si-o puna cei care decid politica Uniunii este, insa, oportunitatea intrarii intr-o asemenea coalitie, in functie de oferta clara pe care ar avea-o aceasta din perspectiva scopurilor pe care ea le urmareste.
Dupa patru ani de guvernare, problema universitatii maghiare de stat a fost ingropata in negocieri politice, iar noul proiect de lege privind administratia publica locala, care pune accentul pe descentralizare, nu a fost votat inca de Camera Deputatilor.
Uniunea va trebui sa-si solutioneze si problemele interne. La ultimul Consiliu al Reprezentantilor, presedintele Marko Bela a recunoscut ca neintelegerile dintre conducere si platforma Blocului Reformist, s-au acutizat pronuntandu-se pentru o "renegociere" a acordului de infiintare.
In opinia analistului politic Bakk Miklos, propunerea inaintata de liderul UDMR "a dat semnalul recunoasterii ca ceva nu functioneaza in structura pluralista a Uniunii". El spune ca, in ultima perioada a avut loc o "distantare" a conducerii si fata de societatea civila maghiara din Transilvania si elitele comunitatii. Bakk considera ca "Blocul Reformist sustine mai radical obiective ce vizeaza comunitatea decat conducerea actuala care este ocupata cu temele guvernarii centrale". Analistul face referire la propunerea reformistilor, inclusa in programul UDMR, privind un "parteneriat strategic dintre romanii si maghiarii din Transilvania", prin colaborarea pe plan local si regional dintre elitele celor doua etnii. In perspectiva integrarii in UE a Ungariei mai repede decat Romania, teritoriul de granita al organizatiei va avea "o dinamica regionala de care ar putea profita transilvanenii si banatenii", considera Bakk.
Analistul politic Daniel Barbu apreciaza ca, in cadrul UDMR, "grupul relativ numeros de membri ce participa acum la redistribuirea resurselor - prin ocuparea de functii in guvern si administratia publica - vrea in continuare sa ocupe aceleasi pozitii". In aceste conditii, nu se stie niciodata daca cei care se opun conducerii sunt motivati "realmente de grija fata de viitorul comunitatii" sau doresc si ei sa beneficieze de avantaje similare, spune el.
In ce priveste eventualele intelegeri preelectorale ale UDMR, aceasta ramane in continuare in expectativa, dar din reteaua de aliante ar putea intra polul social-liberal, apreciaza Bakk Miklos. Dupa cum, continua el, "sunt unii politicieni din Uniune care, din pragmatism, ar fi de acord si cu o colaborare cu PDSR", dar acest lucru nu a fost niciodata dezbatut in mod concret la nivelul formatiunii. "Oricum, aceste lucruri se vor transa dupa alegeri", spune analistul clujean. In opinia lui Daniel Barbu, cea mai buna politica pentru comunitatea maghiara ar fi "sustinerea din exterior a coalitiei ce-i va garanta implinirea obiectivelor", fara o alta implicare directa in respectiva guvernare.
O alta problema electorala, cea a candidatului la presedintie, urmeaza sa fie rezolvata la sfarsitul lunii, intr-un Consiliu al Reprezentantilor extraordinar. La alegerile din 1996, procentajul de 7% a fost hotarator pentru desemnarea invingatorului, iar de aceste voturi va trebui sa se tina cont si acum. Sustinerea lui Emil Constantinescu ar fi o varianta posibila, sprijinita, de altfel, si de rezultatele unui sondaj de opinie realizat recent la solicitarea liderilor Uniunii, desi, precizeaza Bakk Miklos, "foarte multi sustin ca acesta s-a indepartat de acele scopuri pe care UDMR le socotea primordiale din punctul de vedere al programului propriu". O alta varianta ar fi sustinerea in primul tur a unui candidat propriu la Presedintie si, in functie de rezultate, negocierea sustinerii pentru turul al doilea, dar si o reorientare catre alti candidati este posibila, deoarece, spune analistul politic, Uniunea "are puterea de convingere a alegatorilor", pentru a le reorienta optiunile. Intrarea in cursa a unui candidat maghiar in defavoarea lui Emil Constantinescu pune, insa, sub semnul intrebarii intrarea in turul al doilea a actualui sef al statului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
