Cel mai probabil este ca viitorul pietei fortei de munca sa se afle undeva la mijloc, intre cele doua variante: mai exact, numarul lucratorilor straini care vor intra pe piata locala nu va acoperi golul lasat de romanii care pleaca sa munceasca in strainatate.
Aproape 11,3% dintre locuintele din tara au cel putin un membru care lucreaza in strainatate, conform studiului realizat anul trecut in septembrie. Mai mult, potrivit studiului, peste 37% dintre romanii din strainatate lucreaza in constructii.
Raportul, numit "Tendinte si prognoze privind fenomenul migratiei pentru munca la nivel international si national", arata ca zonele din care sunt plecati cei mai multi romani sunt Moldova, cu o proportie de 18,3% in totalul celor aflati peste hotare, urmata de Banat, cu 16,8% si Dobrogea, 15,6%. La polul opus, se situeaza zonele Bucuresti - Ilfov, Crisana - Maramures si Transilvania.
Din cercetare reiese ca motivul cel mai important pentru care romanii au hotarat sa plece este faptul ca banii pe care ii castiga in tara nu sunt suficienti pentru asigurarea traiului de zi cu zi. Pe de alta parte, peste un sfert dintre respondenti au specificat faptul ca i-au motivat conditiile de munca mai bune din strainatate.
Concluzia studiului este ca, indiferent de nivelul de educatie, locurile de munca din strainatate care nu necesita calificare sunt in cea mai mare masura ocupate de romani.
De asemenea, exista o pondere importanta a persoanelor cu studii superioare care se afla pe locuri de munca inferioare nivelului lor de educatie. Acelasi lucru se intampla si in cazul tehnicienilor.
Doar un sfert dintre romanii plecati in strainatate declara ca au muncit in baza unui contract scris. Peste 60% dintre respondenti recunosc insa ca au lucrat in baza unei intelegeri verbale cu angajatorul. Aproximativ 66% dintre romani isi schimba slujba dupa o perioada mai mica de un an de zile.
Potrivit unor estimari, aproximativ 2 milioane de romani lucreaza in strainatate si doar 250.000 dintre acestia sunt inregistrati oficial si au contracte de munca.
Cercetarea mai arata ca, pe termen scurt, se contureaza o accentuare a inclinatiei spre migratie, 16,5% dintre gospodariile din esantion avand membri care intentioneaza sa munceasca in strainatate in perspectiva urmatoarelor 12 luni, in timp ce peste 70% dintre romanii care s-au intors din strainatate intentioneaza sa plece, din nou, in cursul urmatoarelor 12 luni.
Migratia pentru munca va reprezenta si in viitorul apropiat "optiunea" barbatilor, si mai ales a celor din mediul rural. De asemenea, tendinta de migratie se accentueaza in randul persoanelor cu varste intre 15 si 34 de ani. Totodata, tendinta spre migratie se accentueaza semnificativ in randul persoanelor cu studii superioare.
In conditiile in care piata locala a fortei de munca se confrunta cu un deficit foarte puternic de personal, populatia din mediul rural reprezinta una dintre solutiile la indemana pentru acoperirea golurilor lasate de cei care au plecat sa munceasca afara. Mai mult, in ultima perioada, Ministerul Muncii a organizat doua burse ale locurilor de munca pentru
a-i aduce in tara pe cei care lucreaza in Italia si in Spania.
Cei mai multi dintre romanii reintorsi in tara se afla in prezent pe pozitii de salariat fara contract de munca, in proportie de 18,6%, lucrator pe cont propriu - 12,2% sau somer neindemnizat - 11,1%. Exista insa si cazuri in care cei care se reintorc in tara dezvolta afaceri pe cont propriu. Procentul acestora este de 6,5%.
Ancheta a fost realizata anul trecut, pe un esantion reprezentativ de 1.100 de locuinte.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
