Piata fortei de munca traverseaza unul dintre cele mai tensionate momente din ultimii ani: niciodata nu s-a vorbit atat de mult si atat de contradictoriu despre justificarea cresterilor salariale si despre corelarea acestora cu productivitatea. Salariile continua sa creasca si potrivit estimarilor din piata vor mai creste inca o vreme, divizand piata in doua mari tabere: angajatii, care vor mereu mai mult, si angajatorii, care declara tot mai raspicat ca pretentiile salariale ale candidatilor incep sa devina de nesuportat. Cine are dreptate?
Cele doua tabere au cate o particularitate, care in anumite momente poate deveni usor irationala: angajatorii vor evita pe cat posibil sa creasca salariile, pentru ca acestea "musca" din marjele de profit, iar angajatii vor considera mereu ca nu sunt platiti suficient.
"Angajatorul ar vrea costuri mai mici, iar salariatii, mai mari - acest lucru se intampla de cand lumea si pamantul. Sunt prea putine exemplele, si acestea sunt mai ales japoneze, in care angajatii au venit cu bani de acasa ca sa sustina companiile pentru a trece peste perioade dificile. Totul in speranta ca acele companii se vor redresa si ei isi vor putea pastra locul de munca", spune directorul unei mari multinationale din industria lactatelor cu activitati pe piata locala.
De pe pozitii de forta
Romania este in prezent tara cu cel mai accentuat ritm de crestere a salariilor din zona europeana centrala si de est. In timp ce salariatii sunt prea putin preocupati de cata valoare adaugata aduc in companii, angajatorii afirma cu certitudine: productivitatea nu tine pasul cu cresterile salariale.
Productivitatea este indicatorul de baza care este luat in calcul in majorarile salariale, alaturi de inflatie. Spre exemplu, in recentele negocieri pe marginea stabilirii salariului minim, patronatele au vizat cresterea productivitatii muncii, care a fost de 9%. Prin urmare si cresterile salariale apreciate ca fiind corecte de catre reprezentantii patronatelor ar trebui sa se incadreze in limita a 9%. Mai exact, cu cat creste productivitatea, cu atat trebuie sa creasca si salariile. Aici apare o noua provocare: cine este responsabil de lipsa cresterii de productivitate? Angajatul, care nu munceste suficient? Sau angajatorul, care nu creeaza cadrul pentru ca acesta sa fie productiv?
De cele mai multe ori, cresterile salariale nu sunt corelate cu cresterea productivitatii. "Modificarile - cresteri sau scaderi - nu sunt perfect simultane si nu vor fi niciodata. Intotdeauna va fi un decalaj de cateva luni, mai rar ani, intre cresterea uneia si apoi a celeilalte. Evident, patronatele vor spune sa creasca intai productivitatea, apoi salariile, iar sindicatele si angajatii, in general, spun invers. In functie de raportul de forte, castiga cand unii, cand altii", explica George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuti head-hunteri din piata.
Romanii au printre cele mai mici salarii din UE, desi lucreaza mai multe ore pe saptamana, comparativ cu media europeana. Astfel, pentru 41,3 ore lucrate saptamanal in regim full-time, salariul mediu din tara noastra este 114 euro, conform datelor Eurostat, biroul european de statistica, publicate la mijlocul acestui an.
Prin urmare, muncim, dar nu muncim bine? "Trebuie dimensionate cifra de afaceri cu responsabilitatea pe care o implica jobul si cu anvergura businessului si cu productivitatea. Angajatul trebuie sa vada ce ofera in schimbul banilor pe care ii cere", spune Mihaela Damian, partener si asociat al firmei de executive search Stanton Chase Romania, care precizeaza ca am ajuns Grecia si Ungaria la salarii, insa aceste state stau mult mai bine decat noi la capitolul productivitate.
Pro si contra cresteri salariale
"Avem deja la multe produse si servicii preturi mai mari ca in Vest. De unde si consumul mult mai mic pe cap de locuitor, in conditiile in care 40 - 50% din venituri se indreapta exclusiv catre mancare. Pe de alta parte, este bine pentru ca presiunea inflationista se manifesta si va continua in acest ritm si pe parcursul anului 2008", spune managerul companiei de lactate, care nu a dorit sa fie citat.
Unul dintre argumentele pro cresteri salariale este acela ca un nivel decent al veniturilor, apropiat de cel occidental, va reduce fenomenul migratiei fortei de munca, ba, mai mult, ar putea atrage o parte dintre cei aproape doua milioane de romani care lucreaza in strainatate.
Pe de alta parte, companiile prezente pe piata locala s-au obisnuit cu marje de profit simtitor mai mari decat pe alte piete, iar filialele din Romania ale multinationalelor inregistreaza in mod curent rezultate financiare cu mult peste cele din alte tari. Nivelul scazut al salariilor a fost unul dintre factorii care au atras si au sustinut dezvoltarea businessurilor investitorilor straini. "Pe termen scurt, poate si mediu, cresterile salariale afecteaza negativ compania. Partea buna este ca firma va fi obligata sa-si creasca productivitatea si competitivitatea, ceea ce prinde bine oricand, chiar daca se face de nevoie...", spune George Butunoiu. El este de parere ca, pentru Romania, cresterile salariale fac mai mult bine decat rau, pentru ca in acest fel piata se debaraseaza mai repede de businessurile necompetitive, cu productivitate scazuta, de afacerile pur speculative. De asemenea, salarii mai mari inseamna si o piata mai buna pentru companii.
O alta categorie care are de castigat de pe urma cresterilor salariale sunt chiar recruiterii si firmele de executive search, ale caror tarife sunt calculate, in general, in functie de salariul celui plasat.
Departe de Europa
Salariile pentru pozitii de management au crescut in ultimii doi ani cu marje cuprinse intre 30 si 50%. De pilda, daca in urma cu doi ani 2.000 de euro era considerat un salariu rezonabil pentru un Chief Financial Officer (CFO) dintr-o companie de productie, in prezent, pentru o pozitie similara se refuza salarii de 2.500 de euro, baza de plecare pentru o negociere ajungand pana la 3.000 de euro.
"Aceasta suma (2.000 de euro - n.r.) este total neinteresanta pentru candidati. Discutia cu un candidat pentru o pozitie de CFO incepe de la un salariu de minimum 3.000 de euro", spune Damian.
Desi salariile, mai ales cele pentru pozitii de specialisti si pentru manageri, au accelerat in ultimii ani, suntem inca departe de tarile Europei Occidentale. In Romania, un inginer "poate" castiga 2.000 - 2.500 de euro, dar nu "castiga" atat la modul absolut. Acest lucru se intampla pentru ca marjele intre care se poate discuta despre salarii pentru o anumita pozitie sunt inca extrem de largi, diferentele intre salarii in cadrul aceleiasi industrii, ba chiar in interiorul aceleiasi firme sunt uriase, iar o medie este riscant de facut. In economiile dezvoltate, unde piata s-a stabilizat, media salariala exista si este reglemetata, uneori prin lege. In Marea Britanie un farmacist cu experienta de patru ani va castiga echivalentul a 4.000 de euro.
Salariile executivilor romani nu au atins castigurile omologilor din Europa de Vest. "In Romania, presedintii de banci castiga foarte mult, dar mai putin decat omologii lor din alte tari din Europa Occidentala", spune ea. In acelasi timp, este greu de realizat o comparatie relevanta intre un CFO din Romania si unul din Franta. "Ce face un CFO intr-o companie de IT din Franta depaseste responsabilitatile unui CFO dintr-o multinationala prezenta in Romania", spune Damian, referindu-se la limitarile impuse de headquarter.
Pe de alta parte, la nivelurile ierarhice inferioare suntem cu mult in spatele altor tari europene.
Mai mult, exista domenii in care exista discrepante majore nu numai fata de tarile "vechi" europene, dar si fata de importanta muncii, cum ar fi cazul doctorilor sau al profesorilor.
Scenarii apocaliptic pentru angajatori
Raspunsul pare simplu: pana cand vor ajunge la nivelul celor din Europa.
Sau, si mai simplu: atata timp cat vor avea de unde sa fie sustinute. Salariile vor mai creste inca minimum trei ani, dar intr-un ritm nu la fel de alert precum cel de pana acum, in special datorita faptului ca va fi tot mai greu de suportat de catre angajatori. "Pana in 2010, salariile se vor fi stabilizat ca urmare a scaderii numarului de expati", spune Damian.
Anul acesta este de presupus ca avansul salariilor nu va fi mai mare de 20-30%. O crestere de 20% e mai realista, in timp ce 30% poate suna putin apocaliptic pentru angajatori. "Trebuie sa existe o moderatie. Este bine sa creasca salariile, dar moderat, si trebuie sa fie corelate cu productivitatea si cu dimensiunea businessului", explica Damian. Cu toate acestea, s-ar putea ajunge insa la momente de blocaj datorate cresterii preturilor la utilitati, servicii si mai ales la produsele de baza.
"Viteza de crestere a salariilor se va micsora pe masura ce acestea se vor apropia asimptotic de nivelul european. Iar productivitatea in Romania va creste in acelasi fel", spune Butunoiu.
Angajatorii spun ca "nu mai fac fata"
Cresterile salariale sunt un fenomen economic normal, atata timp cat pot fi sustinute. Angajatorii se plang ca nu mai fac fata cerintelor candidatilor.
Derapaje in ceea ce priveste cererile salariale se inregistreaza in banking, in real estate sau in zona de marketing. "Clientii nostri sunt socati de asteptarile salariale ale candidatilor, in conditiile in care acestea sunt cu 50% mai mari fata de estimarile initiale din bugetele companiilor angajatoare", afirma Mihaela Damian, dand exemplul unui brand manager, care are un salariu de 2.000 - 2.500 de euro.
Daca cererile de cresteri salariale ar fi fundamentate si daca ar exista o baza de argumentatie solida, ar fi bine. Din pacate, pentru anumite pozitii, recruiterii spun ca unii candidati supraliciteaza in lipsa unei oferte generoase pe piata. De ce nu e bine?
"Candidatii ajung sa nu mai discearna, sa isi formeze o idee eronata despre valoarea lor in piata. In momentul in care vom intra intr-o perioada de stabilitate economica, iar cresterile salariale nu vor mai fi atat de accelerate, acesti candidati s-ar putea sa nu mai gaseasca atat de usor astfel de oportunitati", spune Damian.
Pro si contra cresterilor salariale
Pro
Se reduce fenomenul migratiei fortei de munca
Pot fi atrasi romanii care lucreaza in strainatate
Ne apropiem de nivelul salarial din alte tari europene
Creste nivelul de trai
Contra
Productivitatea nu tine pasul cu cresterile salariale
Cresc costurile companiilor
Angajatii nu au nivelul de specializare care sa justifice cresterile salariale
Candidatii supraliciteaza cresterile salariale pe findul lipsei de specialisti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
