"Cateva zeci de mii de euro pe luna reprezinta un salariu foarte mare oriunde in lume, in orice industrie si in orice context", spune Gabriel Matauan, HR& Public Affairs Director al Lafarge Romania.
Dar nu aceasta pare sa fie principala problema a sistemului de remunerare din institutiile de stat, ci faptul ca un asemenea salariu trebuie sa se bazeze pe lucruri obiective si usor cuantificabile: fie pe o complexitate si autonomie a jobului foarte mari, fie pe o performanta foarte inalta, fie - in mod ideal - pe toate cele dinainte.
"Or pana acum nu este clar ca aceste elemente ar fi intrunite de respectivele persoane si/sau pozitii. In plus, in Romania, unde salariul mediu este ceva mai jos de 500 euro, pare indecent sa obtii de la bugetul statului astfel de venituri", apreciaza Matauan.
Si Radu Furnica, unul dintre cei mai vechi si mai cunoscuti "vanatori" de executivi de pe piata locala, este de parere ca nu nivelul ridicat al salariilor din institutiile de stat este problematic, ci modalitatea arbitrara in care sunt stabilite.
"Sunt de acord cu argumentul premierului Tariceanu ca pentru a pastra oamenii buni, institutiile de stat trebuie sa ii plateasca la acelasi nivel ca in mediul privat. Cu conditia ca sistemul de acordare a acestor salarii mari sa recompenseze realizarile si performanta celui care ocupa pozitia respectiva."
Potrivit declaratiilor de avere publicate pe site-urile institutiilor, cei care detin functii de conducere in agentiile de stat pot trece cu usurinta de 10.000 de euro pe luna. Salariul unui consilier sau referent fara experienta poate incepe de la 1.000 de euro pe luna. Unii dintre cei mai bine platiti functionari publici sunt angajatii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), unde salariul mediu brut lunar este de 2.400 de euro pe luna.
"In companiile private muncesti cativa ani pentru a ajunge la salarii de cateva mii de euro, uneori cu pretul dezechilibrarii vietii personale. Felul in care se stabilesc salariile din companiile de stat - fara nicio legatura cu performanta - reprezinta o insulta pentru companiile din mediul privat si pentru oamenii care muncesc mult", spune Radu Furnica, presedintele si CEO-ul Leadership Development Solutions (LDS), partenerul pentru piata locala al Korn/Ferry International, una dintre cele mai mari companii de executive search din lume.
Pentru a putea compara castigurile de la stat cu cele din mediul privat, trebuie sa avem o baza comuna de comparatie. "In vreme ce in companiile private veniturile se stabilesc in functie de peformanta, in functie de elemente masurabile, cum sunt profitul, cifra de afaceri, cota de piata, in cazul companiilor de stat sau subordonate statului, remuneratiile nu au legatura cu performanta", explica Furnica.In consecinta, daca agentiile si regiile subordonate statului ar introduce un sistem bazat pe "meritocratie", in care sa fie recompensate financiar rezultatele bune, salariile mari ar fi justificate. "Trebuie restructurat tot sistemul de evaluare din sistemul public. Managerii din sistemul privat sunt bine platiti, dar competentele si realizarile lor sunt foarte clar si obiectiv masurate."
Furnica, care a plasat aproape 500 de manageri in companii din 1996 si pana in prezent, spune ca a avut o singura data contact cu un concurs pe un post de conducere organizat intr-o institutie de stat. Cum a fost? "O gluma", spune presedintele LDS. "Candidatii buni fie sunt respinsi, fie se retrag chiar ei din concurs."
Una dintre modalitatile prin care sefii agentiilor guvernamentale si ai regiilor de stat isi sporesc veniturile este participarea in Consiliile de Administratie. Spre exemplu, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a realizat in anul fiscal 2007 venituri in valoare de 529.107 lei (158.000 de euro), adica 13.200 de euro pe luna, in calitate de presedinte al AVAS, vicepresedinte in Comisia de coordonare a privatizarii Electrica Muntenia Sud si ca membru in comitetul interministerial de finantari, garantii si asigurari al Eximbank, conform declaratiei de avere publicate pe site-ul AVAS.
Pe de alta parte, toate tarile dezvoltate au un sistem de salarizare coerent, dezvoltat pe baze istorice. Mai mult decat atat, peste tot in lume, "sistemul public plateste sub nivelul din mediul privat", spune Radu Furnica. "In Romania, includerea celor care ocupa functii de conducere in institutiile de stat in consiliile de administratie s-a transformat intr-o forma de mita oficiala".
Castigurile mari ale celor care ocupa functii de conducere in agentiile subordonate Guvernului vin pe fundalul existentei unui aparat de stat extrem de birocratic si ineficient, care ingreuneaza la maximum relatia cu autoritatile. In consecinta, mediul privat este afectat financiar din cel putin doua directii: plateste taxe la stat, taxe care se traduc in salarii mari pentru directori de agentii si regii de stat si, in unele cazuri, trebuie sa plateasca si o echipa de oameni, in cadrul companiei, care sa se ocupe exclusiv de relatia cu institutiile statului. "Firmele platesc pe o parte taxele din care este finantat aparatul de stat. Pe de alta parte, platesc departamente proprii de oameni angajati tocmai pentru a se lupta cu birocratia generata de stat: o insiruire nesfarsita de avize, autorizatii, permise. Care la randul lor pot intarzia proiecte si, deci, costa bani", spune Laurentiu Ispir, investment director la fondul de investitii Oresa Ventures Romania.
Exista si puncte de vedere mai transante. "Aceste castiguri uriase ale unora dintre directorii si presedintii agentiilor sunt complet nejustificate. Nici vorba in aceste cazuri de o corelare cu productivitatea muncii, asa cum des se exprima premierul in discutiile legate de cresterile salariale, cand ne arata o fata extrem de contrariata privind o asemenea neobrazare: sa ceri fara sa oferi", spune Roxana Tesiu, HR manager in cadrul Wipro Technologies Romania, filiala locala a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, care crede ca aceeasi masura pe care o invoca premierul in discutiile cu sindicatele sa fie aplicata si in ce priveste "casta inchisa a decidentilor din agentiile guvernamentale".
"Sumele uriase primite cu titlu de beneficii de aceste persoane au de fapt un alt scop decat acela de a masura productivitatea muncii: sunt avantaje cu titlu politic", spune ea.
Un efect colateral al veniturilor exagerate vehiculate in cadrul institutiilor de stat este mentinerea dezechilibrului de pe piata fortei de munca. In ultimii ani se vorbeste foarte mult despre faptul ca "produsele" facultatilor romanesti nu sunt competitive pe piata fortei de munca. "Normal ca nu sunt, din moment ce statul ofera acest debuseu in care incompetenta poate aduce chiar mariri de salariu. Nu isi gasesc loc in sistemul privat, nici o problema se gaseste oricand ceva la stat! Cunosc cazuri de tineri absolventi cu absolut nici o competenta, dar angajati la stat pe salarii nete de minim 1.000 de euro pe luna", spune Ispir.
Sunt prea multi?
La sfarsitul anului trecut, mai bine de 200.000 de functionari publici lucrau in Romania, cu 30% mai multi decat in 2004. Intre timp, si numarul agentiilor aflate in subordinea Guvernului a ajuns la 245, ultima dintre acestea fiind infiintata saptamana trecuta. Salariile din administratia publica s-au dublat in ultimii patru ani. In luna august a acestui an, salariul mediu net din administratia publica a fost de 2.072 de lei (590 de euro), de doua ori mai mare decat in august 2005, cand functionarii publici aveau salarii lunare medii de 985 de lei (280 de euro). Mai mult decat atat, in fiecare an salariul mediu net din administratia publica a fost cu cel putin 40% mai mare decat salariul mediu net pe economie.
In concluzie, cate un functionar public la fiecare 100 de romani. Directorul de investitii de la Oresa Ventures propune un calcul simplu. Sa presupunem ca 100.000 de oameni ar pleca din administratia de stat catre sistemul privat, lucru foarte usor de realizat in contextul economic actual, cand toata lumea vorbeste despre existenta unei crize de forta de munca. "Fiecare dintre acesti oameni costa statul cam 1.000 de euro pe luna in medie, taxe incluse. Avem deci o economie de circa 100 milioane euro pe luna si 1,2 miliarde euro pe an. Cati kilometri de autostrada sau cate spitale pot fi construite din acesti bani?"
Pe langa salariile mari, una dintre principalele deficiente ale sistemului in care functioneaza agentiile guvernamentale este lipsa de vizibilitate si de utilitate in mediul de business.
"Majoritatea acestor agentii au o activitate invizibila pentru public si pentru cetateni. Este de ajuns sa te uiti pe site-ul acestor agentii si constati ca in anumite cazuri acesta este complet inert", spune managerul de resurse umane al Wipro.
Tesiu da exemplul Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati. "La momentul in care postul de conducere al agentiei a ramas vacant (la inceputul anului 2007 - n.r.), au existat candidaturi foarte puternice venite din partea unor persoane competente si bine pregatite din organizatiile neguvernamentale. Am reusit sa obtinem in mod neoficial la momentul respectiv date legate de faptul ca decizia de numire a exprimat clar ideea ca "nu de competenta este nevoie".
Cat priveste organizarea de concursuri pentru ocuparea pozitiilor de conducere in agentiile de stat sau schimbarea de fond a situatiei remunerarii "sefilor de la stat", reactiile dinspre mediul privat sunt cel putin sceptice. "Vor fi operate reduceri de costuri acolo unde oricum ele sunt nesemnificative: consumabile de birou, personal TESA, ratie de benzina, neplata orelor suplimentare. Acestea nu vor afecta insa esafodajul urias din spatele acestor agentii, scopul existentei lor depasind cu mult mandatul sau domeniul de care se ocupa", spune managerul de resurse umane al Wipro.
Discutiile din ultima perioada cu privire la majorarea salariilor profesorilor cu 50% nu au ramas fara ecou in mediul privat.
"S-a creat o presiune artificiala si asteptari false din partea angajatilor, desi majoritatea inteleg contextul electoral al acestui gest politic. Sindicatele sunt acum inclinate sa ia ca referinta majorarile din invatamant pe principiul 'daca la stat se poate, la noi de ce nu s-ar putea'. Dupa varful de crestere salariala inregistrat anul trecut, in prezent, astfel de majorari salariale ar bulversa complet piata si nu sunt sustenabile", spune Matauan.
Pana la acest punct, am obtinut o lista lunga de motive pentru care sefii agentiilor de stat sa NU castige bine. Birocratie excesiva, ineficienta, lipsa de utilitate si vizibilitate a multor dintre agentiile guvernamentale si castiguri exorbitante in unele cazuri. In particular, pot fi intalnite cazuri in care salariile de la stat sa fie in mod justificat mai mari decat in mediul privat. "Daca esti in pozitia de a conduce o regie cu o cifra de afaceri de - sa zicem - un miliard de euro si daca obtii performante financiare excelente, nu vad nici un motiv sa nu fii platit la acelasi nivel cu salariile din sectorul privat. Dar trebuie sa tinem seama de faptul ca nici in privat nu sunt prea multe salarii la acest nivel", spune directorul de HR al Lafarge.
Guvernul a decis saptamana trecuta sa plafoneze castigurile celor care detin functii de conducere in agentiile guvernamentale la nivelul venitului stabilit pentru un secretar de stat.
"Salariul de baza, sporurile si indemnizatiile conducatorilor institutiilor din administratia publica centrala si cele aflate in subordinea Guvernului au fost stabilite la un cuantum care nu depaseste cumulat nivelul indemnizatiei functiei de secretar de stat si respectiv a functiei de subsecretar de stat din ministere", a declarat Campeanu.
In baza unei ordonante de urgenta aprobate de Guvern la inceputul anului, un secretar de stat primeste incepand cu 1 octombrie o indemnizatie lunara bruta si impozabila de 6.691 lei, iar un subsecretar de stat este platit cu 5.648 lei.
De asemenea, secretarii de stat vor avea dreptul sa detina o singura functie de membru in consiliul de administratie din agentiile, autoritatile si companiile coordonate de Executiv si ministere, fiind obligati sa demisioneze in termen de cinci zile din celelalte posturi similare ocupate in prezent.
Avem 245 de agentii guvernamentale
Guvernul a decis saptamana trecuta infiintarea Centrului National Unic de Personalizare a Pasapoartelor Electronice, marind lista de agentii guvernamentale la 245. Decizia Guvernului a intervenit intr-un moment in care Executivul era puternic criticat pentru numarul mare de agentii, regii si oficii aflate in subordinea sa (244 pana ieri) si pentru salariile foarte mari pe care le incaseaza angajatii acestora. Noul centru va avea 114 posturi. Ministrul muncii Mariana Campeanu a spus ca o parte din cele 244 de agentii, autoritati, companii nationale si regii aflate in subordinea Guvernului si a ministerelor ar trebui comasate. "In momentul de fata, anumite agentii guvernamentale si companii subordonate ministerelor functioneaza asa cum o faceau la inceputul anilor '90. Sunt de acord cu faptul ca anumite agentii ar trebui comasate, pentru a se lucra cat mai eficient", a afirmat Mariana Campeanu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
