Funcţionarii din instituţiile care gestionează fonduri europene nu se vor mai putea angaja pentru o perioadă de 12 luni în mediul privat, în companiile care au accesat fonduri nerambursabile. Deşi oficial nu se ştie câţi oameni lucrează în prezent la stat pentru a ajuta la absorbţia fondurilor europene, reprezentanţii Guvernului au blocat migrarea acestora în privat printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată la finele lunii iunie.
"Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare", se arată în articolul 13 al ordonanţei 66, publicată în Monitorul Oficial pe data de 29 iunie. În document se mai specifică faptul că autorităţile pot rezilia contractele firmelor care au accesat fonduri europene în cazul în care descoperă că în proiect sunt angajaţi foşti funcţionari.
Ordonanţa este "diabolică" pentru funcţionari
Deşi ordonanţa este văzută drept un document "diabolic" de către angajaţii de la stat - după cum spunea Carmen Ionel, şefa autorităţii care gestionează fondurile europene pentru resurse umane- iniţiatorii documentului spun că aceste prevederi au venit poate prea târziu şi că doar aplică în legislaţia românească un ghid de bune practici la nivel european.
Aproape 6.000 de funcţionari publici implicaţi în procesul de atragere a banilor europeni s-au reorientat către mediul privat din 2007 până în prezent, demotivaţi de salariile mici de la stat, potrivit unor estimări făcute de consultanţii din piaţă.
Cazul Botiş: de ce nu au voie angajaţii de la stat să lucreze în proiecte europene
O atenţie sporită a autorităţilor asupra modului de gestionare a fondurilor europene a venit după ce presa a semnalat mai multe cazuri de posibile conflicte de interese în atragerea banilor europeni. Unul dintre cele mai recente cazuri este cel al fostului ministru al Muncii, Ioan Nelu Botiş, care avea în subordine autoritatea prin care se alocau fonduri europene pentru HR şi care a acceptat ca un ONG care a câştigat un astfel de proiect să aibă sediul la locuinţa sa din Bistriţa. Contractul a fost reziliat, iar Botiş este în prezent anchetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de către Departamentul de Luptă Antifraudă.
Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată aproape tacit, iar normele de aplicare ale acesteia se vor publica într-o hotărâre de guvern de săptămâna viitoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
