Profesii

Flexibilizarea Codului muncii, împiedicată din nou de sindicate şi patronate

Flexibilizarea Codului muncii, împiedicată din nou de sindicate şi patronate

Ioan Nelu Botiş, ministrul muncii, are de convins atât angajaţii, cât şi angajatorii

Autor: Adelina Mihai

18.01.2011, 23:55 47

Cele mai recente dezbateri pe tema modificării Codului muncii,proiect propus la sugestia Consiliului Investitorilor Străini şi aCamerei de Comerţ Româno-Americane, au eşuat din nou din cauzasindicaliştilor şi a reprezentanţilor unor patronate.

"Cerem demisia ministrului muncii, Ioan Nelu Botiş, pentru uncomportament părtinitor faţă de anumiţi angajatori, pentrudeclaraţii mincinoase, pentru favorizarea interesului companiilorstrăine, de aroganţă faţă de interesele mişcării patronale şisindicale", se arată în scrisoarea transmisă ieri premierului EmilBoc de către reprezentanţii celor 5 sindicate (Cartel Alfa, CNSRLFrăţia, BNS, CSDR şi Meridian) şi de către ai patronatelor UGIR1903, Conpirom şi UNPR. Proiectul de modificare a Codului muncii,aflat în dezbatere publică de mai bine de o lună, trebuie să ajungăla o variantă finală până vineri, acesta fiind termenul dat depremierul Emil Boc. De altfel, chiar şi preşedintele Traian Băsescuspunea la începutul anului că Guvernul ar trebui să nu discute lanesfârşit pe Codul muncii, pentru că discuţiile cu sindicatelenu-şi au rostul atât timp cât acestea nu caută decât sătergiverseze lucrurile.

Codul muncii, aflat la cea de-a 13-a modificare, ar urma să fieschimbat în aşa fel încât angajatorii să poată face concedieri maiuşor, să folosească mai multă forţă de muncă temporară sau săreducă programul de lucru al angajaţilor concomitent cu o scădere asalariilor, dacă situaţia firmei o cere.

Pe de altă parte, legislaţia actuală nu a împiedicat companiilesă facă 700.000 de concedieri de la începutul crizei, numărul desalariaţi din România ajungând la un minim istoric în ultimii 20 deani, la 4,4- 4,5 milioane de persoane angajate cu forme legale.

Proiectul care prevede modificarea Codului muncii prin 80 deamendamente lasă loc de abuzuri şi are propuneri care încă mai potfi îmbunătăţite, spun specialiştii.

Una dintre cele mai mari mize este eliminarea unor restricţiiprivind utilizarea forţei de muncă temporară şi extinderea durateimisiunilor de muncă temporară.

"Cei care au cel mai mult de câştigat de pe urma noilormodificări sunt agenţii de muncă temporară. În forma actuală,angajatul temporar primeşte salariul minim pe economie de laagentul de muncă temporară în perioadele în care nu lucrează pentruo companie, cu condiţia să rămână la dispoziţia acestuia. Noulproiect de modificare a legislaţiei muncii prevede ca agentul demuncă temporară să nu-i mai plătească nimic angajatului temporarcare nu are activitate. În plus, numai eu am descoperit vreo cincimodificări nefavorabile angajatorului", a spus avocatul CostelGîlcă, membru al Clubul de Drept Social Costel Gîlcă. Un procent de65% din salariaţii care cer despăgubiri de la angajator în instanţăcâştigă procesul, arată un studiu realizat de avocatul Costel Gîlcăpe un eşantion de 5.000 de cazuri de litigii de muncă din toataţara, care au fost analizate în perioada 2007- 2008.

Angajatorii sunt adesea nemulţumiţi de faptul că sunt nevoiţi săaducă prea multe dovezi atunci când sunt nevoiţi să facădisponibilizări.

"Nu sunt de acord cu toate prevederile din proiect, dar cusiguranţă cu o mare parte dintre acestea da. Până acum, dacă seajungea la tribunal cu soluţionarea cazului, angajaţii câştigau,fie că aveau sau nu dreptate. Am avut cazuri în care am fostnevoiţi să facem concedieri sau să le oferim alte posturi în altezone angajaţilor pentru că partenerii noştri

şi-au închis punctele de lucru şi, pe lângă birocraţia necesarăîn aceste cazuri, a trebuit să dovedim prin rapoarte financiare dece e nevoie de restructurarea acelor posturi", susţine IrinaStoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem, carenumără aproximativ 900 de angajaţi pe plan local.

CIS este o asociaţie care reuneşte peste 100 dintre cele maiputernice companii private cu afaceri de 36 de miliarde de euro(adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piaţalocală, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori maimare).

Reprezentanţii CIS spun că noile modificări ar putea crea 90.000de locuri de muncă prin eliminarea birocraţiei şi flexibilizarealegislaţiei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Cele mai citite ştiri
AFACERI DE LA ZERO