Harta tinereţii în antreprenoriat

În Cluj, Ilfov şi Iaşi patru din zece antreprenori au cel mult 39 de ani. „Se creează poli de business în preajma centrelor universitare“

3 feb 2016 Autor: Mihaela Pascari

Toţi aceşti antreprenori aveau 13-14 ani în decembrie 1989, buletinele lor fiind cele ale primei generaţii de capitalişti.

„În cei 26 de ani de la revo­lu­ţie, cul­tura antre­pre­norială pă­trunde încet în adân­cu­rile societăţii şi tot mai mulţi tineri care se co­n­fruntă cu lipsa locu­rilor de muncă aleg aceas­tă cale. Mai mult, aceş­tia îşi per­fec­ţionează stu­diile, circulă, văd cum sunt lu­crurile în alte părţi ale lumii”, spune Cristian Pârvan, preşe­din­tele Pa­tronatului Serviciilor Private din România.

În România sunt 1,2 milioane de ac­ţionari în cele 770.000 de companii înre­gistrate la Registrul Comerţului, iar pe structuri de vârstă, cei mai nu­meroşi sunt antreprenorii cu vârste între 39 şi 59 de ani  - 47% din total, potrivit unor calcule ale ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Aproape 450.000 de acţionari ai companiilor din România au mai puţin de 40 de ani (37% din total la nivel naţional), însă sunt judeţe precum Cluj sau Iaşi unde ponderea tinerilor trece de 40%.

„Există legea care încurajează partici­parea studenţilor la înfiinţarea de firme. De aici porneşte şi dorinţa mul­tor studenţi care vor să bene­ficieze de facilităţile fiscale oferite de această lege. Ca urmare a acestei legi, tinerii stu­denţi creează un nu­măr mare de firme în preaj­ma cen­trelor uni­ver­sitare”, spune Du­mitru Miron, decan al Fa­cultăţii de Relaţii Econo­mice Inter­naţionale din cadrul Academiei de Studii Eco­nomice din Bucureşti.

Firmele por­nite de tineri sunt ca pon­dere sub me­dia naţio­nală în judeţe mai sărace, precum Harghita, Co­vasna sau Vaslui, dar şi în judeţe puternice din punct de vedere economic precum Sibiu sau Timiş, unde platfor­mele mari in­dus­triale au aca­parat forţa de muncă, au redus nivelul şomaju­lui şi au lăsat porţi deschise spre antreprenoriat mai mult pe zona serviciilor. 

„În aceste zone datorită dez­vol­tării platformelor industriale şi a ac­ti­vi­tăţii multor companii care au asi­gurat şi au furnizat suficiente locuri de muncă sunt mai puţine afaceri an­tre­prenoriale în rândul tinerilor. De exem­plu, în Bistriţa-Năsăud, firma Leoni a deschis o fabrică, astfel ti­nerii sunt mai puţin atraşi către an­tre­prenoriat”, mai spune Pârvan.

La nivel mondial, ţările cu dificultăţi eco­nomice şi puţine locuri de muncă acti­vează spiritul antre­pre­norilor mult mai mult decât în ţările cu o eco­nomie dez­vol­tată.

„Cei din ţările dez­vol­tate eco­no­mic caută locuri de muncă la stat, deoarece acestea le oferă si­guranţă. În România iniţiativa personală de a face ceva este mai mare decât în celelalte ţări. Din păcate la noi se ma­nifestă şi partea negativă, deoa­rece sunt cei care dezvoltă astfel de afaceri în afara ţării”, mai spune Pârvan. Datele sta­tis­tice arată că în România com­pa­niile con­trolate de antreprenori asigură jumătate din cifra de afaceri totală din economie (130 mld. euro), dar aduc 55% din profitul net şi au creat 70% din locurile de muncă. În companiile antreprenoriale lucrează 2,4 mi­lioane de oameni, faţă de 1,1 mi­lioa­ne în firme multinaţionale.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2016

 
Cuvinte cheie:
antreprenori
, cluj
, creare
, iasi
, business
, ilfov
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide