"Din punct de vedere educational si profesional, am ales sa urmez un program de MBA in Statele Unite pentru ca cele mai bune programe din lume se gasesc indiscutabil peste ocean. Din punct de vedere personal, am cautat
sa-mi sparg propriile tipare, sa ies din zona de confort si sa descopar o experienta complet noua", spune Cristina Henrik, 31 de ani, singura romanca inscrisa in acest an la Tuck School of Business din SUA, una dintre cele mai bune scoli de business din lume.
Inainte de Tuck, Henrik a lucrat succesiv ca analist junior, analist financiar si director de investitii in Romania, pentru o agentie de rating financiar, respectiv un fond de investitii.
Cel mai mare castig pe care i l-a adus deja programul de MBA - iar lucrurile nu se opresc aici - consta in usile pe care o astfel de experienta i le-a deschis in mai multe directii: academic, profesional, social si personal. "Am capatat cunostinte si aptitudini transferabile si extrem de valoroase pentru orice directie in care voi dori sa ma indrept, am trecut printr-un riguros proces de recrutare care a rezultat in multe invataminte, dar si in oferte de lucru in patru tari diferite, iar in final am ales ca dupa absolvire sa lucrez la Londra, in consultanta de strategie. Am interactionat si devenit parte dintr-o retea de absolventi pe care stiu ca ma voi putea baza oricand, si cred ca am pus bazele unor prietenii de o viata. A fost intr-adevar o experienta completa si profund transformatoare", explica Henrik.
Vor diversitate si programe bine cotate
Cei mai multi au ales programe internationale pentru "ranking", mai exact pozitionarea scolilor de business in clasamentele realizate de publicatii internationale ca Financial Times sau The Economist. Al doilea argument pe lista managerilor romani a fost diversitatea culturala si posibilitatea de a lucra cu oameni care ocupa pozitii de top in companii din toate colturile lumii.
Dan Diojdescu, care urmeaza in prezent programul de MBA Rotterdan School of Business din cadrul Erasmus University din Olanda, va absolvi in luna martie a anului viitor. In promotia lui Diojdescu sunt 32 de nationalitati. "Am ales un MBA in strainatate pentru diversitatea studentilor, a profesorilor, pentru un curriculum interesant si pentru ranking, dat fiind ca programul este in primele 30 de programe MBA din lume. Dincolo de asta, am considert importanta o experinta 100% scolara (programul este full time - n.r.), in sensul ca pentru 15 luni ai timp de reflectie si decizie fara presiunea zilnica a jobului, a cercului de prieteni sau a familiei", explica Diojdescu.
La randul sau, Irina Peterson (35 de ani) a absolvit programul de MBA al International University of Monaco (IUM), in 1999, cu distinctia Magna cum Laudae. In momentul in care a decis sa urmeze un program de formare manageriala cel mai mult a contat structura acestuia: cat mai aproape de formatul american.
"E recunoscut ca in materie de 'business school' americanii au cursurile cele mai avansate, dar care sa fie mai aproape de casa, din motive familiale, si, in acelasi timp sa fiu intr-un mediu european. De asemenea, doream un program care sa nu dureze mai mult de un an, sa fie intens ca si continut si cat mai relevant pentru viata profesionala", spune Peterson, care a aflat despre Universitatea din Monaco citind The Economist.
Dupa aproape 10 ani de cand a luat decizia de a urma programul de MBA la Monaco, Peterson este in prezent director de program al Masterului de finante, specializarea Wealth Management la International University of Monaco, dar si asociata si senior financial advisor la cea mai mare societate independenta de asset management din Monaco.
"Dupa absolvirea MBA-ului in 1999, am fost recrutata de societatea americana Merrill Lynch, cu care am efectuat stagii de pregatire la Londra, obtinand diploma de brokeraj. Am fost ulterior angajata de Merrill Lynch ca si consilier financiar la operatiunea lor de private banking din Monaco", explica Peterson.
Pentru ca a avut imediat dupa absolvire posibilitatea de a lucra in domeniul pe care si-l dorea cel mai mult, acela de brokeraj si consultanta financiara pentru una din cele mai importante societati financiare, a amanat intoarcerea in tara. "Acum 10 ani in Romania piata serviciilor si a oportunitatilor in domeniul financiar erau mult mai reduse decat acum, si cu atat mai mult evaluez sansa pe care am avut-o de a lucra in strainatate", spune Peterson.
Programele de afara nu sunt pentru toti
Mai mult decat atat, pe langa cunostintele de business acumulate, integrarea intr-un mediu de excelenta academica si profesionala, alegerea unui program de MBA aduce oferte pe pozitii de raspundere in companii mari, dar si salarii mai mari. "Alte castiguri importante, poate mai greu de cuantificat sunt cercul de cunostinte creat cu colegii mei, aflati acum in toate colturile lumii, deschiderea in modul de gandire si comportament pe care le-am parcurs in ultimii 10 ani", mai spune ea.
Diojdescu a fost admis si la alte universitati din Danemarca, Suedia si Marea Britanie, insa acestea erau surclasate in ranking de Rotterdam School of Business. "In plus, am ales Olanda pentru abordarea directa si simtul practic", explica el. Mai mult decat atat, Rotterdam este un oras extrem de cosmopolit: 170 de nationalitati locuiesc aici, este cel mai mare port din Europa si al doilea in lume.
La Rotterdam School of Business, 95% dintre studenti sunt straini.
Desi provocarile sunt mari, iar castigurile nu intarzie sa apara chiar inainte de absolvire, un program de MBA si, cu atat mai mult, un program in strainatate inseamna extrem de multa munca. "Daca dupa orele de munca sau la sfarsitul saptamanii de lucru ajungi acasa si poti sa te relaxezi, aici lucrurile nu stau asa. Relaxarea vine numai la sfarsitul trimestrului, cand toate examenele si proiectele s-au terminat", spune Diojdescu.
Cu toate acestea, programele manageriale nu sunt potrivite pentru toata lumea, cel mai important in alegerea unui astfel de program fiind ca fiecare "sa isi descopere propria "reteta".
"Programele MBA din Romania, spre exemplu, sunt o solutie viabila pentru cei care doresc mai multa flexibilitate aproape de casa, putandu-si continua cariera in timpul studiilor si evita riscurile financiare pe care un MBA in strainatate le implica, astfel incat imprumuturile ajung la peste 100.000 de dolari", spune Henrik.
Stelian Marian avea 31 de ani si era director de resurse umane si management organizational in cadrul OTP Bank in momentul in care a decis sa urmeze un program de Executive MBA. A facut naveta Bucuresti-Londra timp de doi ani pentru a face un EMBA la London Business School, una dintre cele mai bune scoli de business din lume. De la castiguri de 60.000 de euro pe an a ajuns la aproape 200.000 si a fost vanat de Royal Bank of Scotland.
"Voiam o scoala aflata in top zece international. In Romania nu e nicio scoala aflata in top zece in lume. O scoala buna iti ofera un pasaport si ai garantia ca, dupa absolvire, va veni recunoasterea a ceea ce ai facut intr-o companie", a declarat anterior pentru ZF Stelian Marian. Cu toate acestea, toti cei care au absolvit sau urmeaza un program de instruire manageriala in strainatate se declara mai mult decat multumiti de alegerea facuta.
"Abordarea este fundamental diferita in strainatate: un program MBA de doi ani la o scoala precum Tuck este conceput drept o experienta totala, integrata. Absolut toate activitatile graviteaza in jurul programului, sunt corelate si interdependente si au un scop final comun: echiparea studentilor cu cele mai bune cunostinte si aptitudini pentru a avea succes in cariera post-absolvire. Eforturile si riscurile sunt mari, insa si oportunitatile sunt pe masura", explica Henrik, care va absolvi MBA-ul Tuck in vara acestui an.
Gheorghe Dumitras (36 de ani), inscris tot in programul de MBA al Rotterdam School of Business, crede ca avantajul unui program international la o universitate cotata in topurile si ranking-urile internationale este evident: absolventii profita de (re)numele universitatii la angajare.
In plus, spune el, absolventii sunt inclusi in reteaua de "alumni" pe toata durata vietii profesionale, ceea ce constituie un avantaj imens la angajare sau in momentul schimbarii locului de munca.
Dumitras a terminat Facultatea de Electronica si Telecomunicatii in Timisoara, cu un master in 1996. A lucrat apoi pentru doi ani si jumatate ca asistent in cadrul Facultatii de Politehnica din Timisoara. Are un doctorat in fizica obtinut in Germania si a lucrat timp de trei ani pentru Infineon Technologies/Qimonda in M?nchen.
Spune ca a ales acest program din mai multe motive. In primul rand, a vrut un program european, apoi a vrut sa inceapa programul cat mai repede, intrucat s-a decis sa urmeze un program MBA in februarie 2007 si a vrut sa-l inceapa in toamna aceluiasi an, ceea ce a limitat numarul de scoli la care a putut sa aplice. Si nu in ultimul rand, renumele scolii.
"Am decis sa urmez un MBA pentru ca un MBA adauga valoare la educatia pe care o am, ceea ce imi deschide noi perspective in cariera. Fara un MBA ar fi fost dificil sa trec la o cariera in management, dat fiind ca am lucrat in trecut in posturi in cercetare, educatia mea fiind in inginerie/fizica", explica Dumitras, care nu exclude intoarcerea in tara dupa absolvire.
"De fapt, acest program MBA imi deschide noi perspective de a ma intoarce in tara, lucru care ar fi fost aproape imposibil daca as fi dorit sa urmez carierea pe care am inceput-o in 2003. In acest moment (mai am inca 8 luni pana la absolvire) nu stiu exact ce voi face dupa absolvire. Vreau un post in care sa-mi pot folosi experienta acumulata in cariera mea pana in acest moment. Aceasta poate sa insemne investment banking, consultanta sau un post in industrie ca manager".
Cel mai mare castig dupa absolvirea unui program MBA? Dumitras crede ca ofera posibilitatea unei schimbari de cariera, adaugand ca 80% dintre colegii sai de la Rotterdam School of Business vor sa faca o schimbare de cariera.
Refuza oferte de angajare
Dupa ce s-au decis sa iasa din tara pentru un an sau doi, sa renunte la joburi si la confortul de acasa, cei mai multi au ajuns in momentul in care ei au avut de ales intre mai multe universitati.
"Am ales Tuck din randul a patru programe la care am fost admisa si pot spune, la sfarsitul celor doi ani aici, ca a fost fara indoiala cea mai buna alegere", spune Henrik.
Spune ca cel mai mult au impresionat-o la Tuck pe parcursul celor doi ani de studiu resursele pe care le-a avut la dispozitie mereu.
"Pot face cercetare intr-un domeniu care ma pasioneaza, conduce un club si defini strategia acestuia, organiza conferinte pe diverse teme cu invitati de top din lumea afacerilor, cunoaste directori ai corporatiilor care in aceeasi zi apar pe prima pagina a Wall Street Journal, sau activa in consiliul de administratie al unei organizatii non-profit locale", explica viitoarea absolventa a Tuck.
In cadrul programului de MBA al Tuck School of Business din SUA doar 1% dintre cei inscrisi provin din Europa Centrala si de Est, cea mai mare parte dintre studenti (64%) fiind americani.
La Tuck studiaza in prezent o singura romanca - Cristina Henrik -, iar anul acesta a mai fost admis inca un roman. "Studentii romani au un background academic extrem de puternic, in special cei de formatie economica. Nivelul de pregatire profesionala variaza, desigur, insa acest lucru nu ne deranjeaza pentru ca vrem sa avem reprezentanti de pe la mai multe joburi in clasa", spune Christie St-John, senior associate director pentru admitere pentru Tuck School of Business.
Pentru a fi admis in programul de doi ani de la Tuck, un viitor student trebuie sa fie absolvent al unei universitati acreditate in tara din care provine. De asemenea, trebuie sa dea testele GMAT si TOEFL, sa scrie un eseu si sa prezinte recomandari de la doi manageri de la actualul loc de munca. Mai mult, cei care gestioneaza procesul de admitere spun ca "prefera ca toti care se inscriu sa aiba cel putin doi ani de experienta profesionala".
Una dintre institutiile de invatamant preferate de romani pare sa fie Rotterdam School of Business, unde au studiat incepand cu anul 2002 16 romani si unde sunt inscrisi in programul de MBA 3 manageri. Numarul nu mai pare atat de mare daca luam in calcul numarul de studenti straini care studiaza in prezent la Rotterdam si care ajunge la aproape 300.
Romanii primesc si de la Dianne Bevelander, vice-dean for post-experience programmes in cadrul Rotterdam School of Business, note bune cand vine vorba de de background-ul teoretic. Cu toate acestea, uneori, studentilor romani le vine greu sa interactioneze cu alti studenti straini, cu atat mai mult cu cat multi dintre ei nu au avut ocazia sa lucreze intr-un mediu international.
Cand vine vorba despre programele de MBA si EMBA din Romania, Bevelander raspunde sec: "Nu concuram cu aceste programe".
Cat costa un MBA in strainatate
Programul de MBA de la Tuck School of Business costa 45.000 de dolari, la care se adauga costurile cu cazarea.
La Rotterdam School of Business, taxa pentru programul de MBA este 36.000 de euro, costul lunar al vietii fiind in Rotterdam de 1.250 de euro.
Programul de MBA de la International University of Monaco costa 22.000 de euro, la care se mai adauga cheltuieli de intretinere anuale estimate la 17.000 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
