Faptul ca, pe locul doi dupa Bucuresti, angajatorii din Transilvania si din Banat ofera cele mai mari salarii, iar piata fortei de munca din aceste zone este cea mai matura din provincie nu mai surprinde pe nimeni. Investitiile masive in zona, in automotive, retail, IT, lucrarile la autostrada Transilvania, apropierea de Uniunea Europeana sunt doar cateva explicatii. Surpriza, din acest punct de vedere, vine din Moldova, unde ultima perioada a reprezentat un avans semnificativ al remuneratiilor managerilor din prima linie.
"In Bucuresti se regasesc cele mai mari marje salariale, insa si in celelalte zone se constata cresteri semnificative, diferentele zonale de salarii micsorandu-se. Astfel, nivelurile salariale din Timisoara, Cluj, Brasov, spre exemplu, incep sa se apropie de niveluri din Bucuresti. Si in alte zone precum Moldova se inregistreaza cresteri salariale importante. Totusi aceste cresteri sunt mai pregnanate in zona de middle si top management", spune Elvis Popovici, account manager al firmei cu activitati de recrutare Professional.
Cu toate acestea, salariul mediu platit de angajatorii din estul tarii se mentine in esalonul inferior (250 de euro), fiind cel mai scazut in topul pe regiuni, cu 50 de euro mai mic decat in Muntenia sau Oltenia.
Ritmul de crestere al salariilor in Bucuresti este de aproximativ 15%, dar unii recruiteri apreciaza ca acesta ar putea incetini in urmatorii ani. In conditiile in care salariile din celelalte zone vor avansa mai rapid, acesta ar fi un alt motiv pentru ca diferentele intre salariile platite in provincie si cele din Capitala sa se estompeze.
Pe de alta parte, nicio regiune, niciun colt al tarii nu a ramas neatins de criza fortei de munca, arata datele furnizate de companiile de recrutare cu prezenta si in afara Bucurestiului.
Bucuresti: ramane pe locul 1
Bucurestiul conduce in topul salarial pe regiuni, atat in ceea ce priveste salariul mediu, cat si castigurile echipelor de management. Astfel, daca un general manager care lucreaza in Bucuresti castiga, in medie, 3.300 de euro, daca ar lucra pe o pozitie similara intr-un oras de provincie din sudul tarii, ar castiga intre 1.500 si 2.500 de euro net pe luna.
Cu toate acestea, diferentele salariale la nivel de management dintre Capitala si alte regiuni, cum ar fi Transilvania si Banat si Moldova, tind sa nu mai fie atat de puternice.
"In Bucuresti, media salariala neta pentru o pozitie de director general este aproximativ 3.300 de euro, pentru o pozitie de director financiar - aproximativ 2.500 de euro, un director marketing castiga 2.000 de euro, iar un director de vanzari - 2.000 euro. Aceste valori sunt in crestere, de exemplu, anul trecut salariile au crescut cu circa 10% in primele 6 luni si cu 20% in a doua jumatate a anului, ajungand la valorile de acum. In acest an, ritmul de crestere se va diminua situandu-se in intervalul de 10-15%", spune Denis Strijek, branch manager al firmei de recrutare Adecco pentru Bucuresti.
Rata foarte scazuta a somajului in Capitala (2%) a devenit principalul dezavantaj al acestei zone: lipsa specialistilor afecteaza tot mai puternic angajatorii.
"In constructii se remarca un mare deficit al fortei de munca, alte pozitii afectate fiind cele de call-center, specialisti in domeniul tehnic si al serviciilor, cu precadere", afirma Cristina Savuica, managing partner la Lugera&Makler.
Branch managerul Adecco apreciaza ca directia spre care se indreapta piata fortei de munca din Capitala este cea corecta. "Fata de anii trecuti, cand angajatorii isi impuneau conditiile, acum balanta inclina spre candidati", spune Strijek. Pozitiile pentru care angajatorii din Bucuresti gasesc din ce in ce mai greu candidati sunt din domeniul financiar-contabil mai ales seniori, IT, programatori, cat si din domeniul constructiilor, ingineri sau muncitori calificati. "O dezvoltare deosebita o au companiile de tip call center, care angajeaza in general studenti in ani terminali sau proaspat absolventi, principala conditie, pentru unele, fiind cunoasterea unei limbi straine la nivel avansat", spune reprezentantul Adecco.
Timisoara si Banat: nimic nou pe frontul de Vest
Media ratei somajului in Transilvania si Banat este de aproximativ 4%. "Polul somajului este la Hunedoara, cu 10,9%, iar cel mai mic somaj se inregistreaza in Satu Mare. La Timisoara, rata somajului este de 1,6%. La Cluj, rata somajului este de 2,9% si se preconizeaza o scadere la 2%, pana la sfarsitul acestui an", spune Cristina Savuica, de la Lugera&Makler.
Desi salariile raman inca in urma Bucurestiului, ritmul in care cresc este mai accelerat. "Anul trecut salariile au crescut in medie cu 15%. Anul acesta, vor creste in medie cu 15-25%, iar anul viitor - cu 20-30%", apreciaza Felix Toma, branch manager Timisoara in cadrul Adecco.
Cele mai mari dezavantaje ale pietei fortei de munca din Transilvania si Banat sunt, spun recruiterii, rata scazuta a somajului si instabilitatea personalului. De cealalta parte, dat fiind specificul zonei, puternic industrializate, ea ofera foarte multe locuri de munca. "Domeniile cele mai afectate de criza fortei de munca sunt productia, IT-ul, si resursele umane", spune Toma.
Gynella Parfenie, senior consultant la AIMS Human Capital Romania, spune ca i-ar fi greu sa identifice un domeniu care sa nu fie afectat de criza de forta de munca in zona Banatului. "Toti clientii cu care m-am intalnit anul acesta au avut aceasta problema pe agenda. Pe langa faptul ca nu gasesc oameni, le mai si pleaca oameni (in 2006, rata anuala medie a fluctuatiei de personal in zona noastra a fost de 30%, cea mai mare de pana acum)", spune ea. In ceea ce priveste pozitiile manageriale, reprezentantul Aims afirma ca cele mai dificile proiecte sunt cele pentru manageri de resurse umane. "Proiectele de dificultate medie sunt cele de manageri de proiect in industrie sau in IT, precum si pozitiile care solicita un grad de specializare foarte inalt si cunostinte foarte bune de doua limbi straine, de exemplu. Un alt fenomen intalnit in Banat este cel in care angajatorii refuza ofertele pe care le primesc. "Ni se intampla frecvent sa fim nevoiti sa refacem listele scurte deoarece candidatii pe care angajatorii ii aleg refuza pana la urma ofertele de angajare, de cele mai multe ori din cauza pachetului salarial care li se propune", afirma Parfenie.
Piata din vestul tarii
s-a "emancipat" cel mai puternic dupa Capitala, atat din punct de vedere salarial, cat si in ceea ce priveste mentalitatea actorilor de pe piata fortei de munca. Fiind o zona care s-a dezvoltat de timpuriu, oamenii de toate nivelurile au fost expusi unui mediu occidental, sunt deja obisnuiti sa lucreze in ritmuri de multinationala, nu mai povestesc cinci zile vecinilor ca au stat la coada la posta in spatele unui american si au inteles ce vorbea el in engleza sau ca un neamt isi cumpara ciorapi de la mall si l-a salutat cu "Guten Tag". Sunt obisnuiti cu sisteme, proceduri, reguli, cerinte de calitate stricte, cu termeni precum performanta, competente, audit, client, tehnologie. Acesti oameni se adapteaza usor unei organizatii noi, investitiile in instruirea lor putand fi mai reduse decat in alte zone ale tarii, este de parere reprezentantul AIMS.
Dezavantajul, cel putin din perspectiva angajatorilor, este ca in Transilvania si Banat "mana de lucru" nu mai este ieftina.
Moldova: mai mult pentru manageri
Salariile pentru pozitii de management se apropie simtitor de cele pe care le platesc angajatorii din vestul tarii. Astfel, un director general poate castiga, in medie, 2.000 - 2.500 de euro, in timp ce un director financiar va primi intre 1.300 si 1.800 de euro net pe luna.
Media somajului in Moldova este de aproximativ 6%, dar situatia nu este atat de echilibrata in toate zonele de activitate. "Astfel, pe domeniul informatic, somajul este zero, existand chiar un deficit, cererea de forta de munca inalt calificata fiind cu mult mai mare decat oferta", spune Ecaterina-Adelina Cocora, senior HR consultant Adecco pentru Iasi.
Un paradox in regiunea Moldovei se regaseste in domeniul textilelor, unde cererea de forta de munca este foarte mare, dar in acelasi timp somajul si fluctuatia de personal sunt la fel de mari. De ce? Consultantul Adecco apreciaza ca fenomenul este rezultatul presiunilor concurentiale, care cer imperativ reducerea costurilor, indiferent de efecte. "In acest domeniu, salariile sunt mici, se mai practica inca, din pacate, plata la negru, iar conditiile de munca nu sunt dintre cele mai bune. Pe de alta parte, mentalitatea noii generatii s-a schimbat mult, tinerii considerand ca trebuie sa primeasca fara sa ofere mare lucru in schimb, de multe ori nici bunavointa de a invata de la ceilalti", afirma Cocora, care adauga ca aceleasi considerente se pot aplica si pentru domeniul constructiilor.
Efecte pozitive? O rata ridicata a somajului si un salariu mediu care ii atrage pe investitorii straini. Cei mai activi angajatori sunt cei din domeniul informatic si din domeniul constructiilor.
Intrucat forta de munca din Moldova este relativ ieftina comparativ cu alte regiuni, au existat la un moment dat voci care au subliniat oportunitatea relocarii aici a unor unitati de productie din zona de vest a tarii, puternic afectata de criza fortei de munca. Se pare insa ca nici Moldova nu sta foarte bine la specialisti, majoritatea recruiterilor acuzand deficitul de personal din mai multe domenii. Cristina Savuica identifica ca segmente deficitare productia, dar si pozitiile specializate (specialisti in diverse domenii).
"Domeniile cele mai afectate sunt cele de productie industriala. Lipsesc persoanele cu studii medii, iar cele care mai sunt se grabesc sa plece la munca in strainatate. Mirajul castigurilor in euro a afectat mai grav decat arata cifrele brute (numar total de romani plecati la munca), piata fortei de munca calificate", spune ea.
Concluzia este ca piata din Moldova este inca insuficient maturizata din perspectiva angajatorilor, in timp ce in ceea ce priveste angajatii fenomenul principal este acela al dezorganizarii structurale, dezorganizare care este data de exodul mai puternic decat in alte regiuni spre vest, dar si de lipsa unor politici coerente de calificare, afirma recruiterii.
Oltenia si Muntenia: salarii cu 35% mai mici decat in Capitala
Cei mai activi angajatori din zona sunt companiile cu activitati in zona de productie, cei din constructii si din textile.
Cautati sunt candidatii pentru pozitii de reprezentanti vanzari, inginerii, angajatii pentru HoReCa, dar si muncitorii necalificati. Salariile cresc cu 10-15% anual, iar Marian Stefan, business development manager Adecco pentru Prahova, Brasov, Buzau, Dambovita si nordul Bucurestiului, apreciaza ca lipsa cresterilor salariale in raport cu tendinta de crestere a pietei este cel mai mare dezavantaj al pietei fortei de munca.
Media salariala in sudul tarii este de aproximativ 300 de euro net, ceea ce inseamna ca salariile de aici sunt cu aproximativ 35% mai mici decat in Capitala.
Cel mai semnificativ plus al pietei este numarul mare de oameni aflati in cautarea unui loc de munca mai bun, iar dezavantajul este dat de lipsa de calificare in anumite meserii, spune Marian Stefan.
Angajatorii se confrunta cu reale dificultati in momentul in care cauta ingineri vorbitori de limba engleza, tipografi, maistri si oameni in zona de productie.
Cristina Savuica crede ca rata ridicata a somajului din sudul tarii se explica prin specificul zonei, care este proponderent agricola. "Forta de munca este mai ieftina in Oltenia, dar si oferta de locuri de munca este relativ redusa, datorita absentei investitorilor", spune ea.
Cei mai activi angajatori vin din productie, FMCG si automotive (Dacia, spre exemplu), iar deficitul se simte mai acut in constructii, HoReCa si in IT.
Dobrogea: creste cu turismul
In ultimii ani, s-a resimti o dinamizare la nivelul pietei muncii, in special in Constanta, unde se remarca cresteri in domenii precum vanzari, retail, constructii, servicii, la care se adauga domeniile cu caracter sezonier.
"Avantajul zonei este dat de existenta unor atuuri sub aspectul infrastructurii si al operatorilor economici din diferite domenii (turism, industrie alimentara, comert), care pot crea in timp un avantaj competitiv al zonei si pot atrage forta de munca calificata si necalificata", explica Elvis Popovici, account manager al firmei cu activitati de recrutare Professional.
Ca marje salariale, pentru pozitiile de entry-level, salariile sunt cuprinse intre 150 si 300 de euro. Specialistii vor castiga intre 500 si 800 de euro, middle managerii - intre 700 si 1.200 euro, iar top managementul va fi remunerat cu salarii cuprinse de la 1.500 de euro si pot depasi 2.000 de euro.
"Printre posturile cele mai cautate in zona se numara cele de merchandiseri, promoteri, muncitori calificati si necalificati - pentru depozite si in domeniul constructiilor -, agenti de vanzari, personal pentru hoteluri si restaurante", precizeaza Popovici.
Transilvania si Banat
Salariu mediu net - 300 euro
Ritm de crestere anual al salariilor - 15 - 20%
Somaj - 4%
Cei mai activi angajatori - productie, constructii, servicii, automotive
Pozitii deficitare - muncitori, HR manageri
Oltenia Si Muntenia
Salariu mediu net - 300 euro
Ritm de crestere anual al salariilor - 10 - 15%
Somaj - 6%
Cei mai activi angajatori - productie, textile, automotive, FMCG
Pozitii deficitare - ingineri, productie
Moldova
Salariu mediu net - 250 euro
Ritm de crestere anual al salariilor - 5 - 10%
Somaj - 5,7%
Cei mai activi angajatori - productie, constructii, textile, IT&C
Pozitii deficitare - productie, pozitii specializate (specialisti in diverse domenii)
Dobrogea
Salariu mediu net (euro) - 150 - 300
Ritm de crestere anual al salariilor - 10 - 15%
Somaj - 4%
Cei mai activi angajatori - HoReCa, retail, turism, constructii
Pozitii deficitare - merchandiseri, agenti de vanzari, personal in HoReCa
Bucuresti
Salariu mediu net - 400 euro
Ritm de crestere anual al salariilor - 15%
Somaj - 2,2%
Cei mai activi angajatori - call-centere, IT, banci, constructii, FMCG
Pozitii deficitare - programatori, ingineri, muncitorii angajatori - productie, textile, automotive, FMCG
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
