Aproape jumatate din managerii romani (41%) apreciaza ca vor face restructurari in urmatoarea perioada, iar 54% prevad inghetarea salariilor, arata rezultatele unui studiu international realizat in luna decembrie de grupul de consultanta in management si resurse umane BPI, in parteneriat cu institutul francez de sondare a opiniei publice BVA.
Doar 56% din managerii romani au incredere ca masurile pe care le ia conducerea companiilor in care lucreaza sunt orientate spre salariati, acesta fiind cel mai scazut procent la nivelul tarilor analizate. In schimb, 74% dintre ei considera ca actualul context economic va determina companiile sa acorde o mai mare importanta rentabilitatii si profitului. "Managerii romani considera ca masurile luate de companii se vor orienta in special catre reducerea costurilor si rentabilizarea activitatii. Aceste masuri nu mai lasa spatiu neaparat pentru politicile "soft" orientate catre starea de confort a salariatilor. De fapt, acest lucru este deja vizibil in multe companii unde au scazut sau chiar au disparut bugetele pentru team building, pentru petrecerea de Craciun, s-au redus bugetele de formare, s-au sistat angajarile", spune Viorel Ghete, director al BPI Romania.
Romania a traversat in ultimii ani o perioada de cresteri salariale intense, de raritate a fortei de munca calificate, cu angajari masive si remuneratii pe masura. Managerii au fost printre prinicipalii castigatori ai acestei perioade.
Daca pana anul trecut se spunea ca traversam o "era a angajatului", in care acesta isi putea impune mai usor pretentiile si ii erau ascultate opiniile, anul acesta deja se vorbeste de o "era a anagajatorului", care in dorinta de crestere a rentabilitatii activitatii companiei, are o putere de negociere mai mare.
"Criza impune tuturor - companii si manageri - o atitudine mult mai pragmatica. Pana acum, salariile cresteau extrem de rapid si de mult, fara sa fie neaparat in legatura stransa cu productivitatea muncii fiecaruia. In acest moment angajatii care aduc beneficii si care contribuie la mentinerea si dezvoltarea companiei sunt cel mai bine platiti si sunt pastrati in echipa. Cresterea economica si dezvoltarea pietelor permiteau poate un comportament mai relaxat fata de costuri, fapt pe care actuala criza nu-l mai autorizeaza. Tarile mature, care au depasit demult entuziasmul unei economii emergente, se aflau de ani buni in cautarea optimizarii de costuri si a rentabilitatii."
De asemenea, nici in ceea ce priveste increderea managerilor in motivarea salariatilor nu stam prea bine: doar 57% din manageri cred ca masurile luate de companii vizeaza cresterea gradului de motivare al angajatilor.
"Daca se considera ca singurul element motivational este remuneratia, este cu siguranta dificil sa mai vorbesti de motivare in contextul in care toata energia se consuma pe reducerea costurilor, inghetarea
proiectelor de investitii sau economisirea resurselor", spune Ghete. Cu toate acestea, intr-o perspectiva pe termen mai lung, aceasta perioada ar trebui folosita de organizatii pentru dezvoltarea competentelor salariatilor celor mai performanti, precum si anticiparea nevoilor de competente pentru urmatorii ani.
proiectelor de investitii sau economisirea resurselor", spune Ghete. Cu toate acestea, intr-o perspectiva pe termen mai lung, aceasta perioada ar trebui folosita de organizatii pentru dezvoltarea competentelor salariatilor celor mai performanti, precum si anticiparea nevoilor de competente pentru urmatorii ani.
"Asa cum solicita chiar managerii romani intervievati, prioritare sunt cresterea competentelor salariatilor existenti si o justa evaluare a meritelor acestora."Managerii considera ca impactul crizei economice va fi vizibil mai degraba la nivel personal, in sensul ca le va fi afectata puterea de cumparare (77%) si puterea de economisire. Unul din doi manageri considera ca in 2009 nu vor primi o marire de salariu sau ca vor primi o marire destul de mica, inferioara celei de anul trecut. "Daca plasam aceasta idee in contextul in care cresterile salariale au fost de 20% in ultimii 2-3 ani, deceptiile managerilor iau proportii semnificative", afirma Ghete.
Mai mult decat atat, potrivit unei analize realizate de ZF, castigurile executivilor de top s-ar putea reduce in acest an in medie cu 20 - 30%, cei mai afectati fiind managerii din real estate si cei din intermedieri financiare.
De asemenea, 60% din manageri cred ca trebuie intarita interventia si rolul statului in economie pe termen lung, desi 86% sunt nemultumiti de masurile luate de Guvern pana in luna decembrie a anului trecut.
"Credem ca se asteapta cel putin trei tipuri de interventie din partea institutiilor statului: monitorizarea activitatii financiar-bancare prin mentinerea presiunii asupra bancilor referitoare la creditare; relansarea investitiilor in faimoasele proiecte de infrastructura; dinamizarea pietei fortei de munca nu atat prin prelungirea duratei de indemnizare, cat mai ales prin mijloace active de sprijinire a reinsertiei profesionale a somerilor", apreciaza reprezentantul BPI.
Pe de alta parte, un producator din industria alimentara care nu a dorit sa-i fie mentionat numele crede ca atat IMM-urile, cat mai ales marii angajatori privati din Romania trebuie sustinuti de politica fiscala si monetara a statului in contextul economic actual, pentru ca "daca companiile au costuri foarte mari, se vor inchide sau vor disponibiliza oameni, iar somajul va cadea tot pe umerii statului".
Alan Triggs, Head of Ericsson GSDC Romania, crede ca Guvernul ar trebui sa investeasca mai mult in dezvoltarea economiei, in activitatile cu valoare ridicata din domenii de inalta specializare, deoarece profesiile precum cele din IT, software si telecom sunt mai stabile in momentele de tulburari economice.
"In trecut Ericsson nu a fost considerat eligibil de catre autoritati pentru o serie de facilitati acordate de catre guvern pentru o noua investitie, pe motiv ca investitia companiei urma sa fie directionata catre angajarea si perfectionarea de personal calificat, precum ingineri IT si telecom. Speram ca lucrurile sa se schimbe si guvernul sa ia masurile necesare in sprijinul companiilor care doresc sa investeasca in Romania, pentru a convinge oamenii de valoare sa ramana in tara", spune Triggs.
In urmatorii 2 ani, 1% dintre managerii romani se asteapta sa ramana fara job si cred ca, in acest scenariu, criza economica este principala cauza a pierderii locului de munca. "Managerii romani sunt optimisti in ceea ce priveste situatia lor profesionala si competenta lor. Totusi, in ipoteza ca si-ar pierde locul de munca, ei considera ca acest fapt s-ar datora crizei. In principiu, managerii romani considera ca o atitudine de asteptare, fara schimbari majore din punct de vedere profesional este mai potrivita acestei perioade", afirma Ghete.
Studiul a fost realizat in luna decembrie a anului trecut pe internet, pe un esantion de peste 8.000 de manageri din 14 tari, din care 300 de romani din companii private cu peste 10 angajati.
Managerii romani sunt unii dintre cei mai optimisti dintre respondentii acestui studiu. Peste 82% au declarat ca sunt optimisti cu privire la viitorul lor profesional, iar 74% vad cu ochi buni dezvoltarea companiilor pentru care lucreaza. Una din posibilele explicatii este faptul ca efectele crizei se resimt in valuri si, pana in luna decembrie, cand a fost realizat studiul, nu fusesera afectate la fel toate sectoarele economice. Cu toate acestea, nu vin vremuri usoare pentru manageri in urmatoarele luni.
"Implicati pana acum in proiecte de dezvoltare de competente, animand echipe in planuri generale de crestere a companiilor lor, managerii romani sunt mai putin pregatiti pentru a face fata unor scenarii negative sau de criza. Astfel, in situatia economica actuala, rolul lor este mult mai complex si solicita din partea managerilor elemente de analiza si intelegere corecta a fenomenului, elemente pe care unii dintre ei nu le-au intalnit pana acum", conchide directorul BPI.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
