Desi autoritatile continua sa sustina mitul unui sistem de invatamant performant, reprezentantii companiilor romanesti sau straine se declara nemultumiti de "produsele" pe care acesta le livreaza pe piata muncii. La noi persista inca fenomenul educational generalist, adica oamenii cunosc cate putin din toate, fara a dispune de o calificare precisa, aceasta in timp ce in invatamantul european se marseaza tot mai mult pe hiperspecializare.
Acest lucru creeaza probleme managerilor in conditiile in care, spun acestia, nu exista intotdeauna candidati suficient de calificati, care sa se ridice la nivelul cerintelor lor.
"Ne confruntam cu o lipsa de resurse umane calificate indeosebi in domeniul programatorilor cu experienta in dezvoltarea de aplicatii economice pentru piata romaneasca si in managementul de proiect in vederea derularii unor programe de amploare", declara Daniel Metz, directorul general al companiei clujene de software EBS Romania.
"Ne gasim, de asemenea, foarte greu angajati cu abilitati in limbajele de programare Java si care sa aiba cunostinte de limba germana. Clientii nostri din spatiul germanic ne impun cunoasterea limbii germane de catre membrii echipelor de proiect", a precizat el.
Reprezentantii companiei IT romano-olandeze ISCD spun ca se confrunta cu aceeasi situatie. "Sunt absolventi care au o pregatire teoretica foarte buna, insa pe partea de metodologii de lucru si management, business sau arhitectura si tehnicalitati specifice, cunostintele lor sunt destul de limitate", spune Marcel Anghel, managerul ISDC.
Domenii cu probleme
Potrivit specialistilor in recrutare de resurse umane, exista cateva domenii care se confrunta cu probleme din acest punct de vedere.
"Din experienta noastra, carente exista in domeniile care necesita o anumita specializare, vorbim aici de pozitii in domenii precum: marketing, management strategic, consultanta, design sau negocieri", a declarat pentru ZF Transilvania Eusebiu Burcas, managing partner al Swot Consulting.
Daca pana in urma cu cativa ani, inginerii erau peste tot, acum sunt destul de greu de gasit pe piata muncii. "Fie ca este vorba de ingineri textilisti, constructori sau mecanici, vorbim de un domeniu cu probleme, iar daca se mai cere si ca acestia sa vorbeasca bine o limba straina, este si mai dificil sa-i gasim", a precizat Edit Todoran, manager la Commodo, agentie care ofera consultanta in managementul resurselor umane.
De altfel, ultima statistica a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca arata ca pentru saptamana 9 - 15 iunie erau oferite, la nivel national, aproape 670 de locuri de munca pentru persoanele cu studii superioare, aproape jumatate din acestea fiind destinate inginerilor. Astfel cele 300 de cereri vizau ingineri constructii civile, industriale si agricole, ingineri mecanici, ingineri de sistem in informatica, ingineri textile si pielarie, ingineri electronisti, transporturi, telecomunicatii etc.
Explicatia acestui fenomen este una relativ simpla: neadaptarea curriculei universitare la cerintele pietei muncii.
"Absolventii de studii superioare nu sunt pregatiti sa preia aceste tipuri de locuri de munca, pentru ca nu au nici macar cunostintele teoretice necesare", a mai declarat Eusebiu Burcas.
Ca jucatori pe piata muncii, agentiile care ofera consultanta in domeniul resurselor umane se declara nedumerite cand vine vorba de modul in care se stabilesc numarul de locuri si specializarile in invatamantul universitar romanesc.
"Studentii care se inscriu la o anumita facultate, ar trebui sa ceara o statistica referitoare la numarul de absolventi din anul respectiv care si-au gasit un loc de munca in domeniul in care au studiat", a mai spus Edit Todoran.
Atentie, se vaneaza
Pana la adaptarea curriculei universitare la cerintele pietei muncii, companiile incearca sa gaseasca solutii alternative.
Una dintre acestea vine din partea companiilor specializate in recrutare: head-hunting-ul - proces destul de costisitor, dar care poate sa rezolve in totalitate problemele de pe acest segment.
"Head-hunting-ul este una dintre solutii, insa una care implica costuri mari de recrutare si salarizare. De asemenea, in acest caz, apare pericolul ca noul angajat sa plece la prima oferta mai tentanta", a adaugat Burcas.
In cazul head-hunting-ului, compania care vrea sa angajeze cunoaste foarte bine piata si isi doreste un angajat care lucreaza pentru concurenta. In aceste conditii nu are nevoie de un recrutor, dar nici nu se poate duce direct la concurenta sa fure oameni. Atunci el angajeaza un head-hunter si ii spune: "Il vezi pe X, eu stiu ca e foarte bun. Convin-ge-l sa semneze un contract cu mine si iti dau atatia bani".
Acesta este head-hunting-ul: decizia e luata deja, iar head-hunter-ul este platit pentru a face ca aceasta sa fie indeplinita.
O alta solutie vine din partea companiilor multinationale, care se implica in procesul de instruire a studentilor, prin oferirea de burse, stagii de practica sau chiar training-uri in cadrul firmelor. Aceasta strategie conduce la cresterea competitivitatii acestora inca de pe bancile scolii si, de asemenea, pot fi identificati candidatii cu potential.
"Am initiat o colaborare cu mediul universitar, adica Universitatea Babes-Bolyai si Universitatea Tehnica din Cluj, sectiile de informatica, automatizari-calculatoare, informatica-matematica, informatica economica, cu scopul de a impartasi din experienta noastra practica de management si din cunostintele noastre de business. Au fost cateva serii de seminarii, initial in cadrul companiei, cu invitati olandezi din top managementul ISDC", a explicat Marcel Anghel.
In urma celor cinci sesiuni de Master Class, pe care compania de IT le-a organizat pentru studenti si absolventi, in firma au aparut noi angajati.
"Programele au fost un succes, atat pentru noi, care am descoperit noi talente, cat si pentru studenti, care au avut posibilitatea sa ia contact direct cu mediul afacerilor", a mai declarat Anghel.
Potrivit conducerii EBS Romania, interesul absolventilor fata de astfel de programe se reduce de la an la an. "Avem programe de bursieri si practicanti, insa din pacate, absolventii amana impactul cu piata muncii si se refugiaza in programe de masterat, iar daca fac aceste masterate in strainatate cauta orice solutii pentru a ramane acolo", a adaugat Daniel Metz. anca.rif@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
