ZF Digital ’11 prima zi: Creşte temperatura pe piaţa de IT&C, e nevoie de curaj. Poate deveni România o fabrică de softişti? SLIDESHOW. Vedeţi aici speakerii de astăzi

19 oct 2011 Autor: Alexandru Matei

Vezi galeria foto ZF Digital ’11 prima zi: temperatura creşte pe piaţa de IT&C, e nevoie de curaj

1. Programul de miercuri, 19 octombrie
3. 09.40 - 11.00: Speakeri - Sesiunea I
   • Ronald Binkofski, CEO, Microsoft Romania; Sesiune Q & A
   • Aurel Netin, General Manager Lenovo Romania, Bulgaria si Republica Moldova; Sesiune Q & A
   • Tiberiu Moisa, Director Executiv Clienţi Corporativi si IMM, Banca Transilvania; Sesiune Q & A
4. 11.00 - 11.10: Coffee Break
5. 11.10 - 12.30: Speakeri - Sesiunea II
   • Dan Lupu, Director Intel Capital; Sesiune Q & A
   • Dan Virtopeanu, Mobile Marketer; Sesiune Q & A
   • Calin Fusu, CEO Neogen; Sesiune Q & A
6. 12.30 - 13.30 Lunch & Networking
7. 13.30 - 15.30: Speakeri - Sesiunea III
   • Valentin Tomsa, Director General SAP Romania; Sesiune Q & A
   • Radu Apostolescu, Vicepresedinte eMag; Sesiune Q & A
   • Costi Mocanu, Director General PRO TV SA; Sesiune Q & A
8. 15.30 - 15.40: Coffee Break
9. 15.40 - 17.00: Sesiunea publicitarilor - Dezbatere
   • Octavian Popescu, COO Lowe Group; Sesiune Q & A
   • Stefan Iordache, CEO Leo Burnett; Sesiune Q & A
   • Maria Tudor, Managing Director Zenith Media; Sesiune Q & A
   • Zoltan Szigeti, Presedinte The Group; Sesiune Q & A
   • Bogdan Enoiu, Managing Director McCann Erickson; Sesiune Q & A

"Noi lucrăm în domeniul tehnologiei în care în mod cert în următorii cinci ani vor avea loc schimbări profunde, care vor crea multe oportunităţi, adică nevoi în cazul consumatorilor", este de părere Florin Talpeş, fondatorul BitDefender, ale cărei aplicaţii de securitate sunt folosite de peste 400 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

Dezvoltarea industriei înseamnă şi că sectoare care acum sunt de nişă vor deveni mainstream pe viitor, un exemplu în acest sens fiind virtualizarea, adică crearea unei versiuni virtuale a unor componente hardware, precum device-urile de stocare a datelor.

Cum se fac interviurile de angajare la Google

În România se vor vinde în acest an 600.000 de smartphone-uri

Care sunt cele trei temeri ale şefului Romtelecom

"Virtualizarea este foarte legată de cloud-computing, optimizarea resurselor hardware. Virtualizarea este încă localizată în zona marilor întreprinderi, sunt multe companii care folosesc elemente legate de virtualizare, dar a început să coboare şi se vorbeşte de virtualizare în domeniul consumatorilor casnici. Va avea o cotă de piaţă mare", mai spune Talpeş.

De altfel, cloud-computingul a fost una dintre cel mai des menţionate tehnologii atunci când s-a vorbit de viitorul industriei. Asta în ciuda faptului că tehnologia nu este nouă, după cum a explicat Dan Bulucea, CEO al Google România.

"Dacă acum 20 de ani foloseaţi conturi de e-mail pe Yahoo! sau Hotmail, aceea era o formă de cloud-computing", a spus Bulucea.

"Cloud-computingul câş­ti­gă din ce în ce mai mult teren în România. În Vest 33% din fir­me îl utilizează, în România avem câteva contracte semna­te în această direcţie", a spus Mihai Tudor, CEO al IBM Europa de Sud şi de Est.

Cloud-computingul este viitorul pentru că ajută com­paniile să obţină aceleaşi servicii cu costuri mai scăzute şi acest lucru se poate realiza doar prin cloud-computing.

Cloud-computingul va oferi oportunităţi şi pentru operatorii telecom. "Cea mai bună metodă prin care se pot lansa pe piaţa de cloud computing operatorii de te­lefonie este lansarea unui serviciu de tip marketplace prin care aceştia îşi pot vinde aplicaţiile", a declarat Ma­nuel Gallo, Global Carrier Cloud Competence Center şi di­rector of Sales & Business Development în cadrul NEC.

Companiile româneşti din acest sector nu se grăbesc să se listeze, aşa cum fac în Statele Unite companiile de internet care sunt pe val, precum Linkedin şi Groupon.

"Nu am început un demers să ne listăm, ne gândim de mai multă vreme, ne jucăm cu această idee, dar acest lucru se poate întâmpla peste 2-3 ani", a mai spus Talpeş.

Acelaşi răspuns l-a dat şi Irina Socol, CEO al SIVECO, una dintre companiile-pionier ale industriei software din România, fără a avansa însă un orizont de timp. Ea a precizat însă că fără investiţii din exterior nu s-ar fi dezvoltat atât de puternic.

"În cinci ani vom fi peste media europeană la consum de internet", a spus Stefanos Theocharopoulos, şeful Romtelecom şi Cosmote, acest lucru reprezentând o oportunitate şi pentru companiile care dezvoltă software şi aplicaţii.

Alte surse de creştere pentru producătorii de soft şi aplicaţii vor fi explozia pieţei de smartphone-uri şi creş­terea celei de tablete. "Numărul aplicaţiilor dezvoltate de români pentru sistemul de operare Bada al Samsung se ridică deja la câteva zeci", a spus Sorin Manea, head of telecom division în cadrul Samsung Electronics România.

Pe de altă parte, smartphone-urile reprezintă segmentul din piaţa telefoanelor mobile cu cel mai rapid ritm de creştere.

"Vânzările de smartphone-uri au crescut cu 60%", a spus Angus Slater, directorul de marketing al Vodafone România, "dar vrem să scădem preţurile astfel încât tot mai mulţi români să aibă acces la acestea".

În prezent rata de penetrare a smartphone-urilor este de 5% în România, comparativ cu 8% la nivel mondial şi cu 50% în Marea Britanie.

În prezent cel mai ieftin smartphone este la un preţ de 100 de euro plus TVA, conform reprezentantului Samsung, care a ajuns la o cotă de piaţă de 40% pe acest segment.

Forumul ZF Digital '11, organizat de ZF cu sus­ţinerea NEC, Samsung, Banca Transilvania, Deloitte şi Lenovo, va continua şi astăzi, când vor vorbi printre alţii şi Ronald Binkofski, CEO al Microsoft România, Aurel Neţin, general manager al Lenovo România, Bulgaria şi Republica Moldova, şi Călin Fusu, CEO al Neogen.

Florin Talpeş, CEO al Bitdefender

• Listarea la bursă este un target, dar nu am început încă niciun demers în acest sens. O eventuală listare se poate întâmpla în următorii 2-3 ani. Scopul nostru însă este acela de a deveni un lider mondial.

• Există o piaţă neagră a informaţiilor. Spre exemplu, dacă astăzi eu culeg informaţii despre cardurile de credit, pot să le vând pe piaţa neagră a informaţiilor. Există cumpărători interesaţi de astfel de informaţii şi chiar de bug-uri (erori de programare).

• Din punctul de vedere al pirateriei, România se află în aceeaşi grupă cu China. Astfel, dacă în urmă cu 10 ani, rata pirateriei în România era de 90%, în prezent aceasta a coborât de-abia la 70%.

• În urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

• Faptul că România a urmat principiile europene pe problema proprietăţii intelectuale a fost o frână în calea dezvoltării proprietăţii intelectuale. Înregistrarea în UE a unui patent software realizat în România este foarte complexă. Din acest motiv, majoritatea înregistrează patente în SUA.

• Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.

• Cât timp îţi ia ca să formezi un specialist în zona de software? În general îţi ia 2-4 ani. Dar nu oricine este apt pentru acest domeniu.

Irina Socol, CEO al SIVECO

• Întotdeauna realizările au întrecut aşteptările noastre. Ne aşteptăm ca în următorii cinci ani să fim un integrator de soft de aplicaţie mult mai important şi să ne extindem în 50 de ţări.

• Luăm în considerare listarea companiei în următorii cinci ani şi, în acest sens, avem discuţii cu acţionarii noştri. Când toţi acţionarii vor cădea de acord vom şti ce vom face. În niciun caz listarea nu va avea loc în 2011 sau 2012, nu este un moment potrivit. Nu vom ieşi pe bursa din Varşovia sau Londra, ci la Bucureşti sau Sibiu.

• Revoluţiile din ţările arabe au fost chiar rezultatul investiţiilor făcute în educaţie de guverne. În aceste ţări valoarea investiţiilor în educaţie ca procent din PIB este chiar de două cifre.

• E-learningul este principala metodă de educaţie a viitorului. Vorbim de 7 milioane de utilizatori care folosesc atât platforma clasică, cât şi curricula interactivă.

• Existenţa unei investiţii în firmă este vitală. Nu se poate să creşti fără ca în firma ta să investească cineva. (Fondul de investiţii care a intrat în acţionariatul companiei - n. red.) nu ne încurcă. Cu echipa de management românească avem mai multe păreri contrare decât cu fondul de investiţii.

• Ponderea companiilor româneşti pentru proiectele cu sectorul public ar trebui să fie mai mare. În Croaţia, unde noi am mers cu o ofertă care avea un preţ cu 70% mai mic decât cel mai mic preţ oferit, am aflat că a câştigat o firmă locală doar pentru că guvernul a susţinut astfel de firme. Ne-a crescut stima pentru un astfel de guvern, care a ştiut să îşi susţină companiile locale.

• Firmele locale trebuie să aibă curaj să iasă la export, să participe la licitaţii internaţionale, aşa cum a făcut Siveco, a participat şi a câştigat contracte internaţionale. O treime din veniturile companiei este asigurată de contractele externe, care asigură o bună stabilitate şi soliditate afacerilor Siveco România.

Dan Bulucea, CEO al Google România

• Nu a fost cu nimic diferit procesul de recrutare prin care am fost eu ales să fiu CEO al Google România. Ne uităm după pasiune şi ceva în viaţă care a demonstrat că ai capacitatea să depăşeşti limitele. Dacă reuşeşti să construieşti ceva şi să ai succes, înseamnă că ai ceva de care are nevoie compania.

• Sunt oameni care au fost angajaţi pentru că au reuşit într-un domeniu, oricare ar fi el. Una dintre întrebările pe care le-am primit la interviu a fost câte avioane zboară la un moment dat.

• Nu putem vorbi de monopol pentru produsele Google. Acestea sunt gratuite. Dacă cuiva nu îi convin produsele Google, poate oricând să nu le mai folosească.

• Firmele româneşti trebuie să îşi sporească foarte mult prezenţa pe internet, demers care le va permite, cu investiţii minime, accesul la un număr foarte mare de potenţiali clienţi şi implicit venituri mai mari.

• Spre exemplu, o firmă manufacturieră din Liban, care se ocupă cu pictarea plăcilor de marmură, a înregistrat o evoluţie fulminantă a cererii, respectiv a veniturilor pe piaţa din Statele Unite cu ajutorul unei pagini web bine puse la punct, fără să investească deloc în reclamă.

• Un alt exemplu îl constituie o firmă din Israel care produce filtre de apă. Cu ajutorul unui site disponibil în mai multe limbi, şi-au extins puternic afacerile în afara Israelului, care este o piaţă mică.

• Vinurile româneşti au mare căutare în Statele Unite, informaţie susţinută de numărul mare de căutări în acest sens. Informaţia este foarte utilă şi producătorii de vin locali ar trebui să îşi extindă prezenţa pe web cu ajutorul unui site bine pus la punct, disponibil în mai multe limbi, care să ofere informaţiile necesare unui posibil client sau partener de afaceri.

Angus Slater, director de marketing al Vodafone România

• Din 2008 până în prezent plăţile online ale facturilor de către clienţii Vodafone au dus la reducerea numărului de facturi pe hârtie cu 6,8 milioane de facturi.

• Online-ul nu reprezintă doar un mediu de vânzări, ci şi unul de interacţiune cu utilizatorii. Veniturile din online nu sunt foarte mari, ci variază între 2%-4% de la lună la lună.

• Modalitatea de plată prin intermediul telefonului - NFC - este încă la început în Europa. Tehnologia există, însă trebuie să ne înţelegem asupra modalităţii de folosire a acestei metode de plată.

• Telefonul-card? În Japonia deja s-a adoptat această tehnologie. Peste cinci ani putem fi şi noi cum era Japonia acum cinci ani. În Europa este mai greu din cauza reglementării, dar acest lucru poate deveni realitate.

• Vrem să scădem preţurile la smartphone-uri pentru ca tot mai mulţi români să poată avea acces la acestea. Peste 5 ani preturile smartphone-urilor vor ajunge la un nivel scăzut. Smartphone-urile vor fi folosite de majoritatea clienţilor, dar nu de toţi.

• Online-ul este o piaţă cu potenţial de creştere şi vrem să ne folosim de faptul că 8 milioane de români intră pe internet. Clienţii Vodafone cumpără online, plătesc facturi.

• În spaţiul social media România este avansată. Putem interacţiona mult mai uşor cu clienţii prin intermediul Facebook sau Twitter. Feedback-ul nu este întotdeauna pozitiv, dar trebuie să fii deschis către acesta şi către ideile care pot veni pe această cale.

Mihai Tudor, CEO al IBM Europa de Sud-Est

• România este importantă din punctul de vedere al capacităţii de business. Cu toate acestea, nivelul de inovare de la noi este foarte scăzut pentru că oamenii nu au idei, de acest lucru făcându-se vinovat în parte şi sistemul educaţional.

• România trebuie să îşi schimbe direcţia de dezvoltare a educaţiei pentru a se orienta către domenii necesare sectorului privat. Din păcate, companiile nu pot colabora cu sistemul educaţional aşa cum ar trebui din cauza legislaţiei parteneriatului public-privat.

• Antreprenorii români nu au forţa necesară, nici start-up-urile şi nici chiar firmele mari ca să propulseze România în zona inovaţiei. Este necesară dezvoltarea de centre de dezvoltare şi programare în colaborare cu statul, urmând ca patentele dezvoltate să fie folosite în comun de stat şi de companiile private.

• Alături de Bulgaria, România rămâne competitivă în lupta atragerii de investitori puternici din domeniul IT&C, în raport cu alte state din zonă, cum ar fi Slovenia sau Croaţia. Atuurile noastre sunt buna pregătire a forţei de muncă, capabilităţile în privinţa limbilor străine, precum şi costul forţei de muncă, relativ scăzut.

• Cred că sectorul IT&C este o forţă esenţială pentru progresul societăţii, tot ce ţine de stilul nostru de viaţă actual are legătură cu acest sector.

Stefanos Theocharopoulos, CEO al Romtelecom & Cosmote

• Telefonia prin voce va continua să fie plătită. Acum Romtelecom oferă şi va oferi servicii de mai multe feluri, nu doar de voce. Suntem în faţa transformării companiei dintr-un provider de voce într-o companie care oferă mai multe servicii.

• Romtelecom este în acelaşi timp plăcut şi urât de români. Operatorul are însă mult potenţial. Dacă m-aţi fi întrebat în urmă cu zece ani dacă Romtelecom va oferi şi televiziune prin internet, v-aş fi spus: "În niciun caz". Nu cred însă că este folositor acum pentru companiile telecom să intre şi în segmentul oferiririi de conţinut media. Acum oferim mediul care permite televiziunilor să ajungă la clienţii noştri.

• La nivelul pieţei, vitezele de acces la internet sunt ridicate atât pe partea fixă, cât şi pe mobil. Există o mare cerere pentru servicii de acces la internet cu viteze foarte ridicate, iar operatorii reuşesc să furnizeze aceste servicii la un preţ accesibil pentru foarte mulţi consumatori.

• Piaţa telecom se va menţine pe un trend crescător pe termen mediu şi lung pentru că nevoia de comunicare este una elementară, iar internetul va fi vectorul principal al dezvoltării.

• Operatorii creează mediul de transmitere a informaţiilor, a conţinutului. Nu cred că este în beneficiul operatorilor să intre în acest business.

Severina Pascu, CEO al UPC România

• Dacă ne gândim la piaţa de cablu, vorbim de televiziune, internet şi telefonie. Dacă ne referim la televiziune, piaţa este destul de matură. Dar dacă vorbim de servicii cu valoare adăugată (HD, 3D, DVR), mai este loc de dezvoltare.

• Adopţia televiziunii 3D creşte de la lună la lună, odată cu apariţia televizoarelor inteligente care au capacitate de stocare.

• Pentru noi anul acesta a fost o provocare pe partea de internet, pentru că toată strategia noastră s-a axat în jurul internetului. Suntem mulţumiţi de ofertele de toamnă pe 60 şi 120 Mb. Suntem mulţumiţi, dar alerţi pentru că este un mediu competitiv. Ne vom concentra pe baza de clienţi şi în unele regiuni pe achiziţia de noi clienţi.

• Se cunoşte faptul că, la nivelul industriei telecom, venitul mediu pe utilizator (average revenue per user - ARPU) este redus, ca urmare a competiţiei care trage în jos tarifele. Totuşi, noi credem că sunt clienţi care sunt dispuşi să plătească mai mult pentru servicii pe măsură.

• Vom vedea o consolidare a pieţei. Companiile mai mari cumpără în continuare jucătorii mai mici. Strategia UPC este aceea a creşterii organice şi nu neapărat prin achiziţia de companii mai mici. Vrem să ne consolidăm poziţia prin oferirea de servicii mai bune şi nu doar prin aducerea de noi clienţi.

Manuel Gallo, Global Carrier Cloud Competence Center, director of Sales & Development, NEC

• România este o ţară de la care avem aşteptări foarte mari. Venirea în România este importantă, fiind o platformă bună pentru extinderea în regiune.

• Cea mai bună metodă prin care se pot lansa pe piaţa de cloud-computing operatorii de telefonie este lansarea unui serviciu de tip marketplace prin care aceştia îşi pot vinde aplicaţiile.

• Companiile telecom trebuie să le ofere clienţilor ceea ce vor pentru a-i reţine. Vom ajuta companiile să facă acest lucru oferindu-le astfel de aplicaţii. Un exemplu este colaborarea NEC cu operatorul spaniol de telefonie Telefonica. Operatorul oferă servicii de tip Saas - "Software as a Service" -, prin care utilizatorii plătesc pentru anumite aplicaţii ce le permit să îşi crească productivitatea fără ca acest lucru să aibă loc în paralel cu creşterea puternică a costurilor.

• Este destul loc pentru 3-4 operatori în România, dar nu doar dacă oferă servicii de voce. Dacă se va face acest lucru, peste 5 ani nu va fi loc nici de 1-2 operatori. Companiile trebuie să găsească surse noi de venit, iar cloud-ul este una dintre ele

• Cel mai devreme în şase luni vom oferi servicii de cloud-computing. În alte ţări, ca urmare a politicilor economice, dezvoltarea de soluţii de tip cloud se poate face chiar şi în şase săptămâni. Un exemplu este Rusia.

Alina Mirea, director audit al Deloitte România

• În acest an pentru prima dată pe primul loc în topul celor mai mari creşteri înregistrate în ultimii cinci ani de companiile de tehnologie din regiune se află o firmă românească, Vola.

• Anii trecuţi topul a fost dominat de companii din Polonia, Cehia. Vola.ro, companie de servicii turistice online, s-a plasat pe locul întâi datorită unei rate de creştere de 6.219% în ultimii cinci ani.

• În top se află companii care au raportat venituri anuale de cel puţin 50.000 de euro pe an în ultimii cinci ani, care au sediul în Europa Centrală şi de Est şi care nu sunt controlate de un investitor din afara regiunii.

• Din acest studiu au rezultat aspecte pozitive cu privire la această piaţă: majoritatea firmelor văd o creştere organică, chiar dacă mediul economic nu este tocmai bun. Surprinzător este că o parte din ele văd creşteri mari.

• Din România avem şase companii care se află în top. Anul trecut au fost şapte companii. Aceste creşteri exponenţiale înregistrate de companii nu pot fi susţinute pe mai mulţi ani şi din acest motiv unele companii nu se mai află în top.

Sorin Manea, Head of Telecom Division în cadrul Samsung Electronics România

• Avem de-a face cu o explozie a pieţei smartphone-urilor faţă de anul trecut, urmăm trendul din Europa de Vest, acest segment creşte rapid. Samsung are o creştere mare pe această piaţă, iar de la începutul anului am ajuns să avem o cotă de peste 40%.

• Acum un an acest segment era de 5%, acum este de 20% din totalul vânzărilor, iar spre finalul anului va urca şi mai mult, la 25-30%.

• În România se vor vinde în acest an 600.000 de smartphone-uri. De la lansare şi până acum în România s-au vândut aproape 100.000 de unităţi Galaxy S.

• "Private network" reprezintă viitorul smartphone-urilor. Prin private network înţeleg că vor exista mici reţele între doar câţiva utilizatori ce vor permite comunicarea mai rapidă. De asemenea, astfel de reţele vor permite utilizatorilor să vadă şi ce este în frigider.

• Foarte multe aplicaţii se vor muta pe tablete. De ce să cari un ghiozdan plin de cărţi când într-o tabletă poate exista toată această informaţie?

• Clienţii doresc un telefon cu un display mai mare, cu posibilităţi de a accesa mai multe informaţii, de a customiza telefonul pentru nevoile proprii. Tendinţa este să integrezi mai multe device-uri într-unul singur.