♦ „Ecosistemul de start-up-uri este mult mai matur în prezent, comparativ cu anul 2019, atât în ceea ce priveşte investitorii şi opţiunile de finanţare, cât şi în ceea ce priveşte start-up-urile din piaţă“ ♦ „Start-up-urile bune nu rămân nefinanţate, se găsesc bani pentru cele care chiar fac ceva real. Sunt destul de mulţi investitori în piaţă care caută start-up-uri cu potenţial şi cred că un accent mai mare ar trebui pus pe a ajuta antreprenorii să pornească start-up-uri de calitate, care să rezolve nevoi reale“ ♦ „Nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să ridice finanţare. Trebuie să luăm în considerare şi aspectul de a pregăti start-up-urile cu privire la ce să facă cu banii, odată ce îi au.“
Start-up-urile tech care au potenţial de scalare şi dezvoltare rapidă şi care provoacă entuziasmul investitorilor vor atrage în continuare finanţări, chiar dacă în prezent apetitul acestora din urmă este redus, iar banii sunt mai puţini, au concluzionat speakerii prezenţi în cadrul summitului ZF IT Generation, ajuns la a doua ediţie anul acesta. Evenimentul a fost realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu InnovX BCR, SeedBlink, NewLaw şi Capex.com.
„«Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală». Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare. Mai întâi de toate, pentru start-up-uri, cred că «joaca» de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În momentul acesta este clar, ori ai soluţiile bune pe care să le lansezi pe piaţă, ori nu le ai. Resursele sunt mai puţine, banii sunt mai puţini, oamenii sunt mai puţini şi începi să te gândeşti foarte serios unde te îndrepţi“, a explicat Ionuţ Stanimir, cofondator al acceleratorului InnovX-BCR.
De asemenea, Thomas Kolarik, vicepreşedinte pentru operaţiuni şi IT în cadrul BCR, a adăugat că investitorii şi fondurile de investiţii deţin banii „destui“ pentru a finanţa ideilei care au potenţial.
„Vedem mişcare în ecosistemul de start-up-uri din România, vedem mai multe investiţii, equity. Cred că investiţiile pe care le vedem în start-up-urile noastre cresc în fiecare an. Cred că avem fonduri suficiente pentru investiţii, dar nu este vorba numai de fonduri. Un împrumut nu este neapărat cel mai bun lucru pentru un start-up“, a spus Thomas Kolarik.
Şi Mircea Ghiţă, country manager în cadrul Seedblink România, platforma locală de equity crowdfunding, care facilitează investiţiile în start-up-uri tech din Europa, consideră că businessurile la început de drum care răspund unor nevoi reale au în continuare şanse mari să atragă atenţia, interesul şi banii investitorilor.
„Consider că start-up-urile bune nu rămân nefinanţate, se găsesc bani pentru cele care chiar fac ceea ce trebuie. Sunt destul de mulţi investitori în piaţă care caută start-up-uri cu potenţial şi cred că un accent mai mare ar trebui pus pe a ajuta antreprenorii români să pornească şi să dezvolte start-up-uri de calitate, care să rezolve probleme reale. Ceea ce văd eu în piaţă în prezent este faptul că sunt start-up-uri care primesc finanţare, dar sunt mai puţine start-up-uri noi. Şi atunci cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe această idee, să crească numărul de start-up-uri“, a spus Mircea Ghiţă.
Marius Ghenea, partner al fondului de investiţii Catalyst România, a vorbit în cadrul evenimentului despre evaluările start-up-urilor de tehnologie. El a explicat că evaluările au înregistrat o scădere pe parcursul ultimului trimestru din anul precedent şi în primul trimestru din anul 2023, însă, în prezent acestea şi-au revenit.
„Deja în primul semestru am văzut uşoare creşteri pe multe dintre verticale, deci se pare că ce a fost mai rău a trecut. Fintech-ul este în continuare pe o oarecare scădere, asta şi pentru că a fost supraevaluat. Este clar că acolo sunt corecţii care erau oarecum normale. În 2023 şi în 2024 probabil că va fi o zonă de stabilitate, nu văd să existe creşteri semnificative pe evaluări“, a spus Marius Ghenea.
Şi Cristian Negruţiu, partner al fondului privat de investiţii Sparking Capital, consideră că evaluările start-up-urilor de tehnologie o să se menţină la un nivel ridicat şi nu vor înregistra scăderi anul acesta.
„Evaluările nu au scăzut, cel puţin în segmentul nostru. Noi suntem investitori de tip early stage. Nu au scăzut pentru că nici costurile nu au scăzut. Nu ştiu dacă suntem mai exigenţi, dar am mai învăţat între timp şi ne uităm la lucruri la care nu ne uitam la începutul activităţii noastre. Pe partea de început, estimarea mea este că evaluările sunt duble faţă de 2020 pentru un start-up care acum începe din simplul fapt al creşterii costurilor. Deci nu văd o scădere a evaluărilor“, a explicat Cristian Negruţiu.
O altă idee adusă în plin plan în cadrul conferinţei ZF IT Generation Summit 2023 este legată de „educarea“ antreprenorilor la început de drum cu privire la cheltuirea şi investirea banilor şi finanţărilor pe care le ridică, a punctat Felix Crişan, general partner Netopia Ventures - unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi electronice din România.
„Nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp. Părerea mea este că singurul lucru pe care ar trebui să-l facă guvernul este să încurajeze investiţiile. În general, banii privaţi tind să facă mult mai bine sistemului privat decât implicarea guvernului“, a spus Felix Crişan.
Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO al KIM, care dezvoltă soluţii software pentru zona industrială, a adăugat că ecosistemul de start-up-uri şi de investitori din prezent este cu mult diferit, în sensul bun, faţă de acum 11 ani când pe piaţa locală nu erau fonduri de investiţii şi nu se putea vorbi despre crowdfunding sau finanţarea companiilor tech la început de drum.
„Noi am fost învăţaţi să facem business pe vreme de <război> în 2012, când nu era nimic, nu erau fonduri de investiţii, nu era finanţare. Am învăţat de ce anume are nevoie piaţa. Este o mare diferenţă între ceea ce se întâmplă astăzi şi ce se întâmpla în 2012. Chiar dacă astăzi vedem că investitorii nu mai sunt atât de dornici să investească în companii, pe de altă parte vedem o maturizare a companiilor producătoare, a companiilor de industrie. Sunt din ce în mai doritoare şi mai conştiente că au nevoie de digitalizare. În 2012 nu era aşa, era o altă lume“, a spus Vicenţiu Corbu.
Thomas Kolarik, vicepreşedinte pentru operaţiuni şi IT în cadrul BCR
♦ Cred că următoarea revoluţie în IT va fi alcătuită din trei subiecte: digital, date şi inteligenţa artificială. Procesele digitale sunt ceva ce avem cu toţii şi ce putem să facem mai mult. Aceste procese digitale creează multe date, iar munca cu datele într-un mod profesional astfel încât să obţinem valoare din ele va fi următoarea revoluţie. Eu nu cred că inteligenţa artificială va schimba lumea, ci cred că este ceva similar cu internetul – la un moment dat va fi prezentă peste tot şi vom învăţa cum să o aplicăm. Acest lucru funcţionează doar dacă ai procese digitale, dacă ai date, abia atunci poţi folosi inteligenţa artificială.
♦ Vedem mişcare în ecosistemul de start-up-uri din România, vedem mai multe investiţii, equity. Cred că investiţiile pe care le vedem în start-up-uri cresc în fiecare an. Cred că avem fonduri suficiente pentru investiţii, dar nu este vorba numai de fonduri.
Bogdan Moldovan, CEO al Axigen
♦ În acest moment, partea de finanţare este în scădere, dar cu toate acestea piaţa pare să fie extraordinar de bipolară. Într-o parte avem creditele clasice şi în partea cealalată avem equity. Cu toate acestea, într-o dezvoltare sănătoasă a unei pieţe şi a unui ecosistem de tech există mult mai multe instrumente de care este nevoie. Şi observăm deschiderea zonei din Europa Centrală şi de Est; unele fonduri din Polonia, Serbia sunt mult mai deschise la instrumente între cele două extreme şi văd acest lucru ca fiind unul pozitiv.
♦ Oportunităţi sunt pe la toate colţurile. Ecosistemul de start-up-uri tech este o matrice în care pe de o parte sunt start-up-uri, de o parte sunt corporate, allocaters, equity, iar matricea aceasta devine la un moment dat extrem de intimidantă. Oportunităţile depind de fiecare start-up.
Vlad Cazan, cofondator Kfactory
♦ Ce observ faţă de 2019, când ne-am anunţat oficial prezenţa în ecosistemul de start-up-uri, este faptul că în prezent acesta este mult mai matur, atât în ceea ce priveşte start-up-urile, cât şi investitorii. Vedem că se creează fonduri de investiţii noi, lucru ce nu ar putea duce la altceva decât la o creştere frumoasă. Vedem cât mai multe start-up-uri care reuşesc să iasă din România, dar vedem şi investitori, fonduri de venture capital şi chiar private equity în anumite cazuri, vedem un interes destul de mare. Pare să fie tot răul spre bine.
♦ Cred că anul acesta este momentul potrivit să închidem o nouă rundă de finanţare - a treia - , pentru a ne asigura extinderea internaţională şi suntem în discuţii cu fonduri de investiţii locale pentru că investitorii noştri din primele două runde sunt exclusiv investitori locali.
♦ Dar avem discuţii şi cu fonduri din afară, deci suntem într-un moment în care căutăm finanţare pentru a treia rundă.
Marius Ghenea, partener Catalyst România
♦ O corporaţie vrea să ştie că start-up-ul oferă cel mai bun produs din piaţă, dar şi că va fi activ peste un an, doi sau trei. Se vorbeşte acum despre default dead versus default alive. Cu alte cuvinte, este foarte important ca start-up-urile să demonstreze corporaţiilor, dar şi clienţilor de talie medie că vor fi acolo pentru ei şi peste unul, doi, trei ani pentru mentenanţă, dezvoltări ulterioare de produs. Cum fac asta? Evident, ajută dacă există un investitor VC (venture capital) alături. Investitorii VC au caracteristica aceasta interesantă prin care au banii în buzunar, care pot să finanţeze necesităţi ulterioare ale companiei. Şi asigurarea unui nivel de confort de către acţionari este important.
♦ O constatare de-a noastră este că start-up-urile valoroase găsesc finanţare, problema este cu cele care nu îşi pun în valoare argumentele când se duc spre finanţare.
Ioana David, managing director Cleverage VC
♦ Vedem şi destul de multe iniţiative din zona de susţinere a start-up-urilor de health tech profilate. Ne conectăm în continuare şi ne bucură să vedem că sunt investitori din vest care încep să se uite în zona aceasta. Suntem contactaţi de fonduri din afară care vor să deschidă discuţii cu noi şi se uită la companii din portofoliul nostru.
♦ Noi fiind profilaţi pe zona de health tech cred că ne putem permite să spunem că pentru noi partea de AI este doar o piesă din acest puzzle şi încercăm să avem o abordare echilibrată şi să ne uităm la start-up-uri care adresează şi alte sectoare care nu au neapărat în spate AI. Inovaţia ar trebui susţinută în toate formele ei, fie că vorbim de AI sau de orice altceva. Dacă ma întrebaţi ce este în afara AI, primul lucru la care mă uit şi care a avut o dezvoltare destul de puternică este zona aceasta de telemedicină.
♦ Este destul de mult loc de creştere. Pentru noi zona aceasta nu este AI.
Felix Crişan, general partner Netopia Ventures
♦ Singurul lucru pe care ar trebui să-l facă guvernul este să încurajeze investiţiile. În general, banii privaţi tind să facă mult mai bine sistemului privat decât implicarea guvernului.
♦ Legat de finanţări, nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp.
♦ Uitându-mă la ce se întâmplă cu sistemul bancar din SUA şi considerând că unele lucruri care se întâmplă acolo au un efect pe care nu-l vedem, cred că vom mai vedea un deranj pe piaţă. Nu cred că oamenii vor trece la business as usual în care investim fără să ne uităm la ziua la mâine. Banii vor fi daţi cu mai multă grijă pentru că există o şansă destul de mare să mai vină nişte lucruri neplăcute.
Vicenţiu Corbu, fondator şi CEO KIM
♦ Sunt câteva aspecte de care poate ar trebui să ţină cont tinerii din ziua de azi, spre exemplu faptul că mediul corporatist, în special cel IT, este foarte important, te învaţă foarte mult, te învaţă cum să creezi produse de calitate.
♦ Oportunităţile sunt clare. Suntem la un nivel extraordinar de bun, nu există lucruri care să ne diferenţieze de piaţa americană şi piaţa londoneză. Piaţă există.
♦ La ce ajută acceleratoarele? Aş face o paralelă cu domeniul pe care l-am îmbrăţişat de atât timp: la un capăt de pod avem clientul şi la celălalt este furnizorul de IT, care nu se înţeleg şi de aceea a apărut între ei business analyst. La fel este şi cu acceleratoarele: la un capăt este furnizorul de IT, iar la celălalt capăt este piaţa, iar acceleratorul vine să-i facă pe cei doi să se înţeleagă şi să ajungă mai repede unii la alţii.
Daniel Dumitrescu, chief innovation officer, InnovX
♦ Pe lângă finanţare avem nevoie să ieşim pe pieţele externe. Dacă avem o soluţie bună, trebuie să o scalăm pentru a ajunge la o poziţie dominantă pe piaţă. Avem nevoie de o echipă de tehnologie bună, de resurse umane, acces la o pepinieră de astfel de resurse importante, la o zonă universitară. Vrem ca noile start-up-uri să vină din zona de tehnologie, din zona de research, deci de un network puternic de zone de cercetare care să poată genera următoarele tehnologii emergente, care vor trebui utilizate şi adoptate.
♦ Există foarte mult talent în România. Dar este important pentru un start-up să iasă în competiţia internaţională şi asta am încercat noi să facem cu InnovX BCR. Cred că încă este piaţă foarte mare de creştere pe această zonă.
♦ Şi noi am intrat într-un proiect de venture capital, alături de alte acceleratoare, cum ar fi cel din Polonia. Cred că este importantă în continuare colaborarea dintre ţări. România face parte din Europa Centrală şi de Est, trebuie să fie prezentă, la fel şi start-up-urile trebuie să fie prezente şi cât mai active pe aceste pieţe.
Ionuţ Stanimir, cofondator InnnovX-BCR
♦ Suntem într-o piaţă în care câştigătorul ia totul. Dacă nu suntem acolo, vom face mult şi bine pionierat cu bocceluţa în mână. În momentul acesta este necesar să punem la masă şi statul, iar statul poate, nu este incapabil. Întrebarea este cum putem juca cu toţii împreună astfel încât să nu mai atacăm toţi separat. Trebuie să avem o prezenţă mult mai consolidată.
♦ Sunt o grămadă de oportunităţi, iar aceste oportunităţi au nevoie de un dialog structurat. Avem cu ce, se joacă jocuri mari, iar noi trebuie să stăm împreună la aceeaşi masă. Nu facem asta, o să ne ia faţa Estonia, o ţară cu o populaţie cât jumătate din Bucureşti şi zona metropolitană.
♦ Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală. Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare.
♦ Pentru start-up-uri cred că joaca de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În momentul acesta ori ai soluţiile bune înaintea pieţei, ori nu le ai. Resursele sunt mai puţine, banii sunt mai puţini, oamenii sunt mai puţini.
Mircea Ghiţă, country manager Seedblink România
♦ Start-up-urile bune nu rămân nefinanţate, se găsesc bani pentru cele care chiar fac ceea ce trebuie. Sunt destul de mulţi investitori în piaţă care caută start-up-uri cu potenţial şi cred că poate că un accent ar trebui pus pe a ajuta antreprenorii să pornească start-up-uri de calitate. Cumva ceea ce văd eu în piaţă în prezent este faptul că sunt start-up-uri care primesc finanţare, dar sunt mai puţine start-up-uri noi. Şi atunci cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe această idee.
♦ Evaluările start-up-urilor tech nu au scăzut anul trecut, au crescut prea mult în urmă cu trei ani. Şi cumva consider că nu putem să mergem mult mai jos faţă de unde suntem acum, deci cumva viitorul îl văd bine din acest punct de vedere.
♦ Cred că pentru fondatori este important ca businessul să meargă foarte bine pentru că şi în astfel de perioade mai dificile există în continuare start-up-uri care ridică finanţări la nişte evaluări fenomenale.
Cristian David, CEO Klap.ro
♦ Este important de spus că toţi jucătorii din această nişă au o misiune grea, aceea de a aduce subiectul de notorietate în faţă. În fiecare zi lucrăm la partea aceasta, dar cu toate acestea, în România, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Vest, ponderea noastră de echipamente recondiţionate este destul de scăzută. Dintr-un total de 6 mil. de dispozitive noi - telefoane mobile, tablete şi laptopuri - estimările noastre sunt că ponderea celor recondiţionate este undeva la 2,5% pe România.
♦ În domeniul de sustenabilitate se întâmplă multe lucruri şi cu siguranţă anul viitor va fi foarte interesant. Klap face parte dintr-un grup de peste 60 de firme reunite care au pus umărul la conştientizarea acestui domeniu al sustenabilităţii şi la ceea ce este important să facem începând de la fiecare individ în parte, mergând până la companii mici, ajungând la multinaţionale, corporaţii, dar şi guvern.
Cristian Negruţiu, partner, Sparking Capital
♦ Cred că avem start-up-uri de calitate în România. Evaluările nu au scăzut, cel puţin în segmentul nostru. Noi suntem investitori de tip early stage. Nu au scăzut pentru că nici costurile nu au scăzut. Nu ştiu dacă suntem mai exigenţi, dar am mai învăţat între timp şi ne uităm la lucruri la care nu ne uitam la începutul activităţii noastre.
♦ Pe partea de început, estimarea mea este că evaluările sunt duble faţă de 2020. Deci nu văd o scădere a evaluărilor.
♦ Toate start-up-urile fac inteligenţă artificială. Pentru mine, AI este un instrument. Trebuie ne punem întrebarea: dacă rezolv cu AI o problemă reală, care există? Sunt clienţi pentru acel AI? Nu trebuie să vedem inteligenţa artificială ca pe un panaceu şi ca pe o rezolvare miraculoasă a tuturor problemelor. Trebuie să vedem dacă această nouă tehnologie ajută la rezolvarea unor probleme reale de business.
Bogdan Ilie, avocat şi fondator, NewLaw.ro.
♦ Cred că o componentă importantă luată în calcul de fondurile de investiţii când fac evaluări este reprezentată şi de partea de documente, contracte pe care start-up-urile le au, cât de clare sunt aspectele relaţionale dintre asociaţii unui start-up, astfel că această necesitate a conştientizării importanţei componentei juridice într-un start-up este extrem de importantă pentru cei la început de drum.
♦ Până la momentul la care se ajunge să se semneze finanţarea este important ca părţile componente ale start-up-urilor să înţeleagă şi să îşi asume drepturile şi obligaţiile pe care le contractează. Din experienţa noastră, start-up-urile nu sunt foarte conştiente de această nevoie a apartenenţei cu un partener juridic, fie din lipsa componentei financiare, fie din lipsa educaţiei financiare, dar partea de prevenţie din punct de vedere juridic este o componentă importantă.
