Băncile aveau la sfârşitul lunii august depozite în lei cu scadenţa de doi sau trei ani atrase de la populaţie de aproape 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro), în creştere cu echivalentul a o jumătate de miliard de lei faţă de luna anterioară, arată datele agregate de BNR.
Creşterea din august este surprinzătoare având în vedere că aceste instrumente de economisire fuseseră lăsate de bancheri în planul secund, ceea ce a făcut ca ritmul de creştere a stocului să încetinească în prima jumătate a anului. Mai mult, luna iulie consemnase prima scădere lunară a soldului din ultimii doi ani, atunci fiind înregistrat un minus de peste 100 de milioane de lei.
„Creşterea depozitelor cu maturitate mai mare de un an în luna august în detrimentul depozitelor pe termen mai scurt poate fi explicată de aşteptările privind evoluţia descendentă a dobânzilor la depozite în contextul reducerii dobânzii de politică monetară“, comentează Florentina Cozmâncă, senior economist al RBS Bank.
BNR a început în luna iulie un nou ciclu de relaxare a politicii monetare, iar în trei luni dobânda-cheie la lei a scăzut cu un punct procentual, până la 4,35% pe an. Bancherii s-au grăbit să ajusteze dobânzile la depozite după decizia BNR, fără să scadă însă în acelaşi ritm şi costul creditelor. Multe bănci de talie mare au coborât deja cu dobânzile la depozitele pe termen scurt în lei pe palierul de 3% pe an.
WikiZF: Profilul companiei RBS Bank
O parte din clienţi şi-au mutat în acest context depozitele pe scadenţe mai lungi pentru a beneficia astfel de nivelul actual al bonificaţiilor în condiţiile în care analiştii prefigurează o continuare a scăderii dobânzilor. Astfel, un client care constituie acum un depozit pe trei luni cu dobândă de 3,5% sau 4% pe an ar putea ca peste trei luni să-şi poată reînnoi depozitul respectiv pentru o dobândă de numai 2,5% sau 3% pe an.
Soldul depozitelor în lei cu scadenţa mai mică de un an ajungea la 55,7 miliarde de lei la sfârşitul lunii august, fiind în scădere cu echivalentul a 120 de milioane de lei faţă de luna anterioară.
Cei mai mulţi clienţi nu îşi retrag banii la scadenţă (care pe piaţa locală este în medie de trei luni), ci îşi prelungesc depozitul, iar banii ajung astfel să stea un an sau mai mult la bancă. Constituirea de depozite pe termen scurt conferă însă clienţilor confortul că în eventualitatea în care au o nevoie urgentă îşi pot retrage banii de la bancă fără să fie penalizaţi.
Bancherii s-au pliat în trecut pe preferinţa deponenţilor pentru economii pe termen foarte scurt (una până la trei luni), dar în criză au început să arunce pe piaţă mai multe oferte pe termen lung după ce ajunseseră să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.
Nevoia de a reduce dezechilibrele între resursele atrase pe termen scurt şi creditele acordate pe termen lung a lăsat însă treptat loc pe piaţă pentru apariţia mai multor produse de economisire cu scadenţe lungi. Aceste depozite, care au fost promovate în special în 2011 şi 2012, au fost trecute însă de bancheri în planul secund anul acesta.
Unele bănci au eliminat din ofertă depozite cu scadenţe lungi, iar celelalte au scăzut dobânzile. Băncile afişează în prezent dobânzi cuprinse între 4% şi 5,5% pe an la depozitele în lei cu scadenţa la doi şi trei ani. La depozitele în euro, dobânzile ajung la maximum 3,5% pe an.
Depozitele pe termen lung în valută au scăzut în luna august cu echivalentul a 65 de milioane de euro, deponenţii revenind la preferinţa pentru economiile în lei pe fondul volatilităţii scăzute a cursului de schimb. depozitele în valută făcuseră un salt surprinzător în luna iulie, când au ajuns la un nivel record de 633 milioane de euro.
La nivel agregat, depozitele constituite pe doi sau trei ani însumau 9,5 miliarde de lei (2,15 mld. euro) la sfârşitul lunii august, fiind în creştere cu peste 10% faţă de finalul anului trecut. Aceste depozite reprezintă sub 9% din totalul economiilor atrase de bănci de la populaţie.
Chiar dacă ritmul de creştere al depozitelor „lungi“ în lei a accelerat în august, acesta este încă departe de avansurile lunare din 2011 şi 2012, când bancherii raportau creşteri de două cifre de la o lună la alta.
Faţă de nivelul din urmă cu doi ani, stocul depozitelor cu scadenţa mai mare de un an este aproape dublu. Băncile au lansat în perioada de criză depozite pe termen lung inclusiv în condiţiile în care aveau nevoie de resurse pentru a acorda credite pe termen lung după ce au pierdut o parte din sprijinul băncilor-mamă, confruntate la rândul lor cu o criză de lichiditate.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
