Ziarul de Duminică

CARTEA DE ECONOMIE/ Consumul de dragul consumului

CARTEA DE ECONOMIE/ Consumul de dragul consumului
05.01.2010, 15:26 437
Thorstein Veblen
Teoria clasei delux
Editura Publica
Traducere de Smaranda Nistor.Prefata de Crenguta Nicolae.
Teoria clasei de lux deThorstein Veblen este a patra carte din "Co-lectia de economie", unproiect realizat in parteneriat cuBusiness Magazinsi sustinut deOTPBank- o selectie de carti"clasice" despre principiile de functionare aeconomiei.
Munca este bratara de aur, sespune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poartabratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste in Teoria clasei delux: despre cei care isi fac o slujba din a nu munci. O viatafara griji, in care principalul scop este acela de a pierde vremea.Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici si consumerismul,caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de "consum ostentativ".Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne alebunastarii si ele trebuie sa fie cât mai batatoare la ochi. Se da olupta intre clasa industriala, al carei motor este instinctulartizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada - altfelspus, intre cei care fac si cei care isi aroga dreptul deproprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult maiadaptati pentru supravietuire.
Depasind cu mult economiapolitica, Teoria clasei de lux, publicata in 1899, si-aintrecut cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolutobligatorie.
"Veblen ignora convingereacurenta ca, in principiu, o carte de teorie economica si una deteorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri in comun. Sau ca,daca au, atunci ar trebui probabil ca intâlnirea lor sa produca oabordare militanta - in cazul de fata, o lunga demascare a viciilorburgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propuneinsa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si saeticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."(Crenguta Nicolae, redactor sef adjunct, BusinessMagazin)
"Veblen satirizeaza consumul dedragul consumului, in care nu se aplica legea utilitatii marginalesi unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de aparveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa in1899 in America este foarte actuala pentru România anului 2009,pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi ineconomiile emergente. smecherii cu masini sport rosii sipitipoancele cu aspiratii, capitalistii imbogatiti de stat,cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu uncrocodil pe piept - iata tot atâtea simboluri ale capitalismuluiromânesc si ale elitei economice de la noi, pe care le vetivizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisaintr-un alt timp si spatiu. Peste tot insa clasa de lux, oriunde sioricând, a dat societatii mai putin decât a luat de la ea." (LiviuVoinea, Director Executiv, Grupul de EconomieAplicata)
Thorstein Veblen (1857 -1929) este unul dintre cei mai cunoscuti sociologi si economistiamericani, el numarându-se printre intemeietorii curentuluiinstitutionalist in stiintele sociale. In cultura americana,contributia lui este si una filologica: nascut intr-o familie denorvegieni stabiliti in SUA, cititor impatimit, a tradus câtevasaga in engleza. A studiat filozofie la University of John Hopkins,unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul semiolog si filozofamerican Charles S. Peirce. In 1884 si-a sustinut doctoratul laYale. Isi incepe târziu cariera academica, dupa sapte ani petrecutila ferma parintilor,
in Minnesota. In 1892 preda la University of Chicago, apoi laStanford si la University of Missouri. Convins ca economia faceparte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au in centru studiulomului, Veblen introduce in stiintele sociale contributiadarwinismului, dar si a pragmatismului, aducând astfel la zianaliza economica, pe care o vede in strânsa legatura cuantropologia, sociologia, filozofia si istoria. Teoreticianneortodox, protestatar, a devenit cunoscut si apreciat mult maitârziu. Ideile lui sunt expuse inca din prima sa carte, care e sicea mai cunoscuta, Teoria clasei de lux (1899).

A mai scris "The Theory ofBusiness Enterprise", "The Instinct of Workmanship and the State ofthe Industrial Arts", "The Higher Learning in America".

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO