Nadia Manea
Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideologie în cronistica moldovenească a sec. al XVII-lea
Editura Oscar Print
Cuvânt-înainte de prof.univ. dr. Stelian Brezeanu.
Autoarea este absolventă a Facultăţii de istorie şi filosofie a Universităţii din Bucureşti, unde şi-a obţinut licenţa, în 1988, şi doctoratul în istorie, în 2003. A fost lector la Universitatea Valachia din Târgoviţte, lector asociat la Universitatea din Bucureşti, iar din 2005 este expert la serviciul de arhivă al Băncii Naţionale a României. Este unul dintre autorii „Istoriei Băncii Naţioanle a României în date 1915-1918”, care a primit premiul „Victor Slăvescu” al Academiei Române. Lucrarea – elaborată iniţial ca teză de doctorat – este o incursiune în istoria culturală, politico - ideologică şi mentală a Moldovei secolului al XVII-lea. În peisajul istoriografiei moldovene a acestui veac, primii istorici care se văd sunt Grigore Ureche si Miron Costin. Alături de ei sau măcar în umbra lor, se află Eustratie Logofătul, Simion Dascălul şi Misail Călugarul. „Elaborându-si scrierile, aceşti autori s-au aflat sub presiunea a două puteri de naturi diferite: puterea politică, care le-a marcat existenţa, şi puterea adevărului celor scrise, care le-a asigurat perenitatea operei.” „Stabilirea şi interpretarea grilelor de percepţie a faptelor istorice şi de proiectare a ideologiei politce în scrierile moldovene din secolului al XVII-lea ne-au premis o cunoaştere mai bună a oamenilor acestui timp atât în ceea ce priveşte preocupările lor culturale, cât şi referitor la ideilor lor despre construcţia instituţională a statului, ca expresie a unei anumite alcătuiri sociale.”
Pentru a stabili măsura în care opţiunile politice şi motivatiile ideologice ale cronicarilor acestui timp au determinat formularea unui anume diagnostic asupra trecutului, autoarea şi-a structurat lucrarea în trei capitole: Destine de cronicari moldoveni în secolul al XVII-lea, Scrieri istorice din Moldova secolului al XVII-lea şi Trecut istoric şi acţiune politică în Moldova secolului al XVII-lea. Meditatia cronicarilor umanisti din Moldova secolului al XVII-lea asupra timpului si omului este expresia căutarilor unei comunitati, care începuse sa se angajeze pe drumul modernizarii într-un context care îi solicita suplimentare straduinte. De aceea, adevarurile lor de discernamânt pot înca sa ofere explicatii pentru prezentul nostru.
Este ceea ce a făcut, la lansarea cărţii, la 23 octombrie, guvernatorul Băncii Naţioanle, care a susţinut că românii trebuie să aibă încredere în sistemul bancar românesc şi să nu depună banii în străinătate. „După Miron Costin, un model de domnitor stăpân pe el şi reprezentând ceva a fost Radu Mihnea, cel care a avut trei domnii în Ţara Românească şi una în Moldova. A fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia. Să fac o glumă: a plecat cu banii în străinătate. A depus atunci 20.000 de galbeni. Acest domn apela la un model modern de economisire a banilor, spune autoarea cărţii. Am fost puţin revoltat de această invitaţie a autoarei de a ne depune banii în străinătate. Şi Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uite cum a sfârşit... Deci, nu este bine să ne depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat Isărescu.
„Scrisă pentru cititorii acestui început de secol – scrie prefaţatorul –, din fiecare pagină a monografiei răzbate ideea responsabilităţii istoricului pentru Adevăr şi pentru menirea disciplinei pe care o slujeşte în societatea noastră.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
