In "Trei pe doua biciclete", Jerome K. Jerome are o scenadelicioasa (dar ce nu e delicios la Jerome!?) in care explicaaversiunea sa fata de eventuala revizie a bicicletei cu careurmeaza sa circule.
A trecut deja printr-o experienta dureroasa, in care a facutgreseala sa marturiseasca unui depanator fanatic ca bicicleta luinu merge chiar perfect. Urmarea a fost dezasamblarea totala avehiculului, pierderea in iarba si in burta cainelui a unor pieseesentiale - cum ar fi bilutele de la rulmenti - si reasamblareapartiala intr-o alcatuire jalnica pe care, ulterior, un serviceautorizat reuseste s-o readuca la stadiul de bicicleta, dar cu multmai multe belele decat avusese si contra unui pret rivalizand cucostul uneia nou-noute.
Drept urmare, cand se apropie excursia in Germania cu cei doivechi prieteni, "K." reactioneaza vehement la intrebarea inocentasi pasagera a lui Harris: "Nu crezi ca are nevoie de o revizie?",explicand - in acel stil inimitabil care nu contine nimic violent,dar sugereaza iminenta violentei - ca, o data cu varsta, el, K.,are tot mai putine convingeri absolute, printre care figureaza siaceea ca bicicleta in discutie NU are nevoie de vreo revizie.
Si iata esenta filozofiei sale: "Exista doua feluri in carepoti sa faci exercitii fizice cu bicicleta: sau s-o «revizuiesti»,sau sa mergi cu ea. Nu pot sa jur ca acel caruia ii place mai mults-o demonteze decat s-o calareasca nu este mai avantajat. Nu-i pasade vreme si vant, nu-l incomodeaza starea drumurilor. (...)Greseala pe care o comit unii este ca-si inchipuie ca pot sapractice cu aceeasi bicicleta ambele discipline sportive(s.m.). Lucrul acesta este imposibil; nici o bicicleta nurezista la aceasta dubla solicitare. Trebuie sa te decizi: ori esti«reparator», ori biciclist".
Am citit prima oara cartea pe la 15 ani si inca de atunciaceasta dihotomie aparent doar hazoasa m-a izbit prin forta ei deextrapolare. De-atunci si pana azi, am incercat mereu sa nu uit ca,la fel ca o bicicleta, viata poate sa fie sau "revizuita", sau"calarita". Ori o analizezi, ori o traiesti. La fel ca Jerome, nubag mana-n foc ca "analistii" nu sunt in avantaj, fiind in generalscutiti de dezamagiri, accidente, neprevazut. Ca si "reparatorii"de biciclete, sunt feriti de ploaie, vant, iubiri, tradari, emotii.Eu, unul, am ales a doua varianta, cu toate riscurile ei. In oricecaz, sunt sigur ca nu le poti urma pe amandoua. Nu cu aceeasiviata. Nici o viata nu rezista si la traire, si la "analiza".
Ghilimelele sunt obligatorii, pentru ca marcheaza amatorismulpsihanalitic. Ca si Jerome, nu exclud din ecuatie interventiaprofesionista - atunci cand e cazul. Daca intr-adevar ai o problemacu viata ta, iti trebuie ajutor specializat. Dar orice tentativa deauto-revizie ma tem ca exclude trairea propriu-zisa.
tczarojanu@yahoo.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
