Distanta dintre ceea ce se vrea viata de club si realitate e la fel de mare. Pentru ca avem unghiuri diferite. Pentru patron este o afacere. Clientii sunt intr-o masura mai mare sau mai mica niste fraieri. Chiar si aceia care ar putea sa cumpere clubul cu banii jos. Amuzant este ca, din aceasta filosofie urata a rezultat un fenomen interesant, pe alocuri chiar seducator. Din calculul mercantil al unor carciumari care se folosesc de muzica pentru a atrage clientii s-au generat stiluri noi de muzica, adaptate conditiilor. Deloc asteptat in anii 60, omul care invarte discurile nu mai sta intr-un con de umbra si pot sa jur ca, daca nu existau cluburile, nu ar fi existat nici house-ul, cu toata biografia romantata a fenomenului, in care apar depozite dezafectate, plaje parasite si orasul Detroit. A se scuti... Adevarul e ca house-ul poate creea si mentine un vibe pe durata mai multor ore. In care iti tot vine sa consumi. Iar preferinta DJ-lor pentru muzica electronica se explica si prin usurinta cu care mixezi tot ce iese din clape, sequencer-e si calculatoare.
Am putea explora fenomenul si din prisma clientilor, ba chiar si din cea a dansatoarelor de la bara. Poate altadata. Pentru ca Basement Jaxx (numele spune totul) vin in minunata noastra tara. La exact noua ani de la primele hituri care razbeau si la noi, mai ales in cluburi. Eu mixam in 2000 in R2 si lumea intra in vrie la BingoBango si Romeo. Asemenea combinatii de doi englezi nebuni apar zilnic, chiar ai senzatia ca in Anglia toti nebunii merg doi cate doi. Dar Basement Jaxx fac muzica din 1994. O fi ceva de capul lor...
27.06. Arenele Romane.
raduco@profm
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
